Filosoful şi sociologul Auguste Comte s-a născut la 19 ianuarie 1798, la Montpellier.

A urmat cursurile universităţii din oraşul natal, apoi a fost admis, în 1814, la École polytechnique din Paris, potrivit www.britannica.com. Deoarece instituţia s-a închis, în 1816, pentru reorganizare, Comte şi-a continuat studiile la o şcoală medicală din Montpellier.

În perioada 1817-1824 a fost secretar al lui Henri de Saint-Simon şi a fost profund influenţat de acesta. După întoarcerea în oraşul natal, a remarcat diferenţele dintre ideile proprii şi convingerile catolice şi monarhiste ale familiei sale, astfel că se reîntoarce la Paris pentru a-şi câştiga existenţa din diverse slujbe mărunte.

Auguste Comte a urmărit crearea unei filosofii pozitiviste, corespunzătoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia să aspire în viziunea sa, după ce a trecut prin faza teologică şi acea metafizică, care erau considerate drept faze necesare în dezvoltarea omenirii de la copilărie spre maturitatea din cea de a treia fază, a spiritului pozitiv. Pozitivismul, ştiinţa şi filosofia pozitivă nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor, ci se mulţumeşte cu studiul datelor experienţei.

Considerat unul dintre primii mari filosofi occidentali moderni, Comte a acordat o importanţă deosebită interconexiunii elementelor sociale, reprezentând premisa creării funcţionalismului modern. Cu toate acestea, anumite elemente ale lucrărilor sale au fost adesea considerate excentrice sau în afara ştiinţei, iar concepţia sa, conform căreia sociologia reprezintă baza tuturor ştiinţelor, nu s-a bucurat de efectul scontat. Totuşi, accentul acordat componentei cantitative, matematice, în luarea deciziilor este şi astăzi acceptat, reprezentând fundamentul noţiunii moderne de pozitivism.

A murit la 5 septembrie 1857, la Paris şi a fost înmormântat la Cimitirul Pere-Lachaise. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: britannica.com