Augustin Z.N. Pop - istoric literar şi reputat eminescolog - s-a născut la 30 august 1910, la Bucureşti, în familia preotului Zamfir Pop. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1931, se arată în "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).

În anii tinereţii a fost profesor de limba şi literatura română la Liceul "Dinicu Golescu" şi la Şcoala Normală "Carol I" din Câmpulung Muscel. În perioada 1955-1959, a lucrat în calitate de cercetător principal la Biblioteca Academiei Române, secţia "Manuscrise, documente şi corespondenţă". Din 1963, s-a transferat la Institutul Pedagogic din Piteşti, unde a urcat toate treptele ierarhiei universitare. Ca profesor universitar, decan al Facultăţii de Filologie (1966-1968) şi apoi rector al Institutului Pedagogic din Piteşti (1968-1971), a lucrat într-un colectiv profesoral de elită, format din: academicianul Şerban Cioculescu - critic şi istoric literar, Gheorghe Vrabie - folclorist, Gabriel Ţepelea, Gheorghe Dragomirescu, Marin Z. Mocanu, Ion Moise, George Aman, Mihail Diaconescu - filologi şi scriitori, Tiberiu Bogdan şi Ilie Stănculescu - autori de manuale de psihologie şi pedagogie, menţionează site-ul https://jurnaluldearges.ro/.

Şi-a luat doctoratul în ştiinţe filologice la Universitatea din Cluj (1968), iar în 1970 a devenit doctor docent.

Augustin Z.N. Pop a debutat în 1929, în revista "Sepia", pe care a şi condus-o. A colaborat de-a lungul anilor la reviste precum "Convorbiri literare", "Viaţa românească", "Luceafărul", "România literară", "Biserica Ortodoxă Română", "Tomis", "Transilvania", "Ramuri" ş.a., precizează "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).

A fost un pasionat cercetător al literaturii române, cercetând cu prioritate viaţa şi activitatea marelui poet Mihai Eminescu. A debutat editorial în 1938 cu cărţile "Contribuţii eminesciene", vol. I şi "Neamul mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei". În anul 1940 a editat vol. II din "Contribuţii eminesciene". Plecând de la numeroase materiale de arhivă şi documente, unele inedite, Augustin Z.N. Pop a realizat în anii următori şi alte lucrări importante despre viaţa şi opera lui Eminescu: "Din Eminescu necunoscut" (1942), "Aglae Eminovici - sora poetului" (1943), "Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu" (1962), "Eminescu - noi contribuţii documentare la biografia lui" (1969). "Mărturii. Eminescu - Veronica Micle" (1967, reeditată în 1969), "Pe urmele lui Eminescu" (1978), "Veronica Micle - Corespondenţă" (1979), "Pe urmele Veronicăi Micle" (1981), "Întregiri documentare la biografia lui Eminescu" (1983), "Caleidoscop eminescian" (1987). De asemenea, istoricul literar a realizat şi arborele genealogic al familiei Eminovici.

Dintre scrierile sale mai amintim: "Biografia mitropolitului cărturar Varlaam al Moldovei" (1940), "Grecismul lui Dosoftei" (1940), "Glosări în opera lui Dosoftei" (1943), "Catalogul corespondenţei lui Mihail Kogălniceanu" (1960), "Contribuţii la biografia lui Bălcescu" (1963), "Din istoria culturii argeşene" (1965), "Liviu Rebreanu" (1967), "Întregiri la biografia lui I. Eliade Rădulescu" (1972), "Ovid Densuşianu" (1973), "Pe urmele lui Kogălniceanu" (1979), "Mărturia documentelor de la vechile tiparniţe româneşti la Nicolae Labiş" (1985) ş.a.

Augustin Z.N. Pop a murit la 1 aprilie 1988, la Bucureşti. AGERPRES/(Documentare- Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.citate-celebre-cogito.ro