Situată pe Str. Mătăsari nr. 39, numele zonei şi al bisericii provine de la Iancu, căpitan de cazaci, menţionat în aceste părţi ale oraşului în anul 1752, potrivit http://www.bisericaiancuvechi.ro/.

Biserica veche a fost construită între anii 1774-1775 de Dumitru Gheorghe Măcelaru, soţia sa Ghiţa (Gherghina) şi preotul Ivan de la biserica Silvestru, pe terenul dăruit de căpitanul Nicolae Petre şi moşul acestuia, Frangulea, în zilele domnitorului Alexandru Ipsilanti şi ale mitropolitului Grigore al II-lea. Reparată în 1836, de Pascu Ulieru, a fost învelită şi zugrăvită, în 1852, de Mişu Dragu, când a fost montată şi o catapeteasmă. În 1875, biserica a fost renovată, fiind construite şi două turle la stăruinţa diaconului Matei Protopopescu de la biserica Zlătari, devenit apoi preot paroh. Biserica a mai fost restaurată în anii 1895 şi 1926.

A fost pictată, în 1881, în stil renascentist, de pictorul Gheorghe Ioanid, elev al lui Gh. Tătărăscu. Pictura a fost restaurată în 1895, de către autor, în 1919 de pictorul I. Simionescu, iar între anii 1948-1951 de pictorul Gh. Teodorescu-Romanaţi. Biserica avea un plan triconc (treflat), având lungimea de 21 m, lăţimea de 6 m şi înălţimea de 7 m, cu abside poligonale la exterior şi semicirculare la interior, acoperite cu bolţi în sfert de sferă. Era zidită din cărămidă cu o grosime a zidurilor de 60 - 70 cm.

Turla pe naos, mai amplă, ridicată pe arce şi pandantivi şi turnul clopotniţei deasupra zonei cafasului din pronaos, ambele îmbrăcate cu tablă, erau cele două elemente arhitecturale de plan octogonal ce confereau verticalitate lăcaşului de cult. O boltă semicilindrică, întărită de arce rezemate pe pilaştri interiori, acoperea nava. Faţadele erau simple, fără ornamente, iar ferestrele largi erau semicirculare. Faţada vestică era marcată de un fronton triunghiular, cu un medalion circular, pictat. La una din restaurările din secolul al XIX-lea, faţadei i-a fost adăugat un vestibul închis în stil baroc. Intrarea cu portalul înalt, semicircular, era flancată de două icoane pictate înfăţişând pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel.

Cutremurele din anii 1977, 1986 şi 1990 au afectat structura de rezistenţă a lăcaşului de cult, astfel încât a fost necesară consolidarea structurii de rezistenţă. Însă, în aprilie 2000, din cauza unei erori de execuţie a lucrărilor de consolidare a fundaţiei, biserica a fost deteriorată iremediabil. În urma expertizei tehnice realizată de către reputatul specialist inginer Anatolie Cazacliu, s-a ajuns la concluzia că biserica nu mai poate fi salvată, ci trebuie demolată şi construită una noua.

Foto 1: Biserica Iancu Vechi Mătăsari din Capitală (2000) / VLAD STAVRICA/Arhiva istorică AGERPRES

Foto 2: Biserica Iancu Vechi, din str. Mătăsari (2022) / CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Noul lăcaş de cult al parohiei Iancu Vechi-Mătăsari a fost construit între anii 2004-2008 prin strădania părintelui profesor universitar Constantin Cornitescu, cu sprijinul financiar al Primăriei Sectorului 2 şi a numeroşi credincioşi din parohie.

Biserica nouă are un volum simplu şi echilibrat, cu planul în formă de cruce (lungimea de 28,45 m, lăţimea de 10,20 m, înălţimea de 14 m şi 23,5 m la turlă). Este precedată de un pridvor deschis, apoi antepronaos, pronaos, naos cu trei abside semicircular: una centrală pentru Sfântul Altar, încadrată de proscomidiar şi diaconicon şi două laterale. Deasupra naosului se înalţă turla poligonală a Pantocratorului, iar peste zona cafasului, două turnuri de plan pătrat, cel din dreapta intrării adăpostind scara spiralată de la demisol şi până la încăperea clopotelor de la nivelul superior.

Intrarea în biserică se face printr-un pridvor boltit, delimitat de trei arcade frontale şi câte una laterală. Ramele ferestrelor înguste şi înalte se termină cu mici arce în semicerc. La demisol, întins pe toată suprafaţa construcţiei, cu o capacitate de circa 150 de persoane, este amenajat un paraclis. Demisolul este folosit pentru multiple activităţi bisericeşti, culturale şi educaţionale. Accesul se face prin două scări exterioare şi una interioară. Noua biserica a fost sfinţită la 19 decembrie 2010. 

Părticele din moaştele Sf. Mare Mucenic Eustaţiu sunt păstrate cu mare evlavie de Biserica Iancu Vechi-Mătăsari, care are hramurile Adormirea Maicii Domnului (15 august) şi Sfântul Mare Mucenic Eustaţiu (20 septembrie). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactor Arhiva Foto: Elena Bălan; editor: Ruxandra Bratu, editor online:Andreea Preda)