Sculptoriţa Miliţa Petraşcu s-a născut la 31 decembrie 1892, la Chişinău şi a copilărit la Nisporeni, unde a încercat pentru prima dată să modeleze figuri din lut, potrivit www.facebook.com/people/Uniunea-Nationala-a-Restauratorilor-de-Monumente-Istorice-UNRMI şi https://artfacts.net/artist/milita-petrascu.

A studiat Sculptura la Moscova (1907-1908). S-a perfecţionat la München, unde a fost îndrumată de Kandinsky şi Jawlensky (1910), şi la Paris, în atelierele lui Matisse, Bourdelle (1910-1914) şi Brâncuşi (1919-1923, 1927). Eleva preferată a maestrului, i-a realizat un bust în anii '30, la Paris, versiunea mărită a acestuia aflându-se, din 2001, în Parcul ''Constantin Brâncuşi'' din Bucureşti (fostul parc ''Dorobanţi''). Artista a urmat şi cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Petersburg (1909). A făcut călătorii de studii în Germania (1909-1910), Italia şi Austria (1942) şi în Anglia (1969).

Bustul lui Constantin Brâncuşi, sculptat de Miliţa Petraşcu, amplasat în Parcul Constantin Brâncuşi din Piaţa Dorobanţi, donaţie a Fundaţiei Franco Romana International.

După ce a fost laureată a Salonului Oficial din 1924, cu ''Elena şi Vlasto'', a debutat la Bucureşti, în 1930, la Salonul Oficial. A fost prezentă apoi în expoziţiile grupării ''Contimporanul'', la alte saloane oficiale. În 1938, a participat cu opere de sculptură la Saloanele Societăţii de Arte Frumoase din Chişinău, iar după război la anuale de stat, în România, şi în 1969 la Expoziţia de artă românească de la Moscova.

Printre expoziţiile personale se numără cele de la Bucureşti (1924, 1938, 1942, 1958 - retrospectivă, 1967); Paris (1927); Milano (1940); Londra (1969). Între anii '20 şi '30 a mai colaborat, cu texte şi ilustraţii, la revistele de avangardă româneşti.

Mozaicul Fântânii Mioriţa din Bucureşti, realizat de Miliţa Petraşcu.

A fost distinsă cu Premiul Academiei Române (1942), Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România pe anul 1973; a fost membru al ''Societăţii regale engleze a sculptorilor portretişti''. Lucrări ale sale, lucrate din piatră, bronz sau lemn, sunt expuse şi în Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul orăşenesc din Amsterdam, precum şi în alte colecţii din ţară şi străinătate.

Deşi a frecventat, în cursul unei îndelungi activităţi, atelierele şi mediile culturale moderne şi de avangardă, româneşti sau europene, s-a menţinut în permanenţă în cadrele figurative ale tradiţiei realiste, cu accente romantice în viziune. Artista a fost o intuitivă cu evidente înclinaţii pentru narativ şi baladesc, mai ales în compoziţii în mozaic şi reliefuri (mozaicurile de pe cele două laturi ale paralelipipedului ''Fântânii Mioriţa'', realizată de arhitectul Octav Doicescu, aflată în Bucureşti, în vecinătatea Gării Băneasa; ''Paparudele'').

Printre numeroasele sale compoziţii în domeniul artei de for public se află şi monumentul ''Ecaterina Teodoroiu'' din Târgu Jiu, din faţa Prefecturii.

Monument ridicat în onoarea Ecaterinei Teodoroiu, in 1936, de Militza Petraşcu, Târgu Jiu.  

A lucrat şi monumente funerare aflate la Cimitirul Bellu. Alte lucrări: ''Mască'', ''Îngerul'', ''Jeanne d'Arc'', ''Peşte''. Miliţa Petraşcu este recunoscută ca autoare a unei memorabile galerii de portrete, caracterizate prin exactitatea observaţiei, ce întruchipează diverse personalităţi din România şi Europa: C. Brâncuşi, G. Enescu, L. Rebreanu, M. Sadoveanu, O. Goga, I. Creangă, M. Sebastian, N.D. Cocea, T. Vianu, O.W. Cisek, Cella Delavrancea, I. Vinea, M. Jora, G. M. Cantacuzino, Şt. Neniţescu, Agepsina Macri, Clara Haskil, Monique de la Bruchollerie.

A murit în februarie 1976, la Bucureşti. AGERPRES (Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) UNRMI/facebook.com