Ianuarie este prima lună a anului în calendarul gregorian şi are 31 de zile. Ziua are 10 ore iar noaptea are 14 ore. Anul 2023 are 365 de zile, fiind un an obişnuit cu luna februarie de 28 de zile.

Denumirea lunii ianuarie (lat. januarius) vine de la numele zeului Janus, care în mitologia romană era zeul porţilor şi al uşilor. Mai înseamnă şi începutul, deoarece romanii credeau că fiecare lucru care începe intră printr-o uşă. În tradiţia populară, luna ianuarie se numeşte ghenarie, Crăciunul mic, carindar sau gerariu.

Luna ianuarie, din punct de vedere religios, este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi anului - Anul Nou, Tăierea împrejur cea după trup a Domnului, Sfântul Vasile, continuând apoi cu Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) - zi de post, Botezul Domnului, Boboteaza (6 ianuarie), Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie), Cuviosul Antonie cel Mare (17 ianuarie), Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur (30 ianuarie).


Calendarul evenimentelor astronomice
La începutul lunii ianuarie, Soarele răsare la ora 07 h 52 m şi apune la ora 16 h 47 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 07 h 36 m şi apune la ora 17 h 23 m.

Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: 07 ianuarie - Lună Plină la 01 h 57 m; 15 ianuarie - Luna la Ultimul Pătrar la 04 h 10 m; 21 ianuarie - Lună Nouă la 22 h 53 m; 28 ianuarie - Luna la Primul Pătrar la 10 h 20 m.

La data de 20 ianuarie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal Vărsător, până pe 18 februarie. La 7 ianuarie Luna Plină este în Rac iar la 21 ianuarie Luna Nouă se află în Vărsător.

Anul 2023
Anul începe cu Quadrantidele, un curent de meteori ce are radiantul în constelaţia Bootes, lângă Carul Mare. Maximul curentului se produce în ziua de 3 sau 4 ianuarie. Este unul din cei mai puternici curenţi de meteori, producând, în timpul maximului între 100 şi 140 de meteori pe oră. Meteorii acestui curenţi sunt slabi ca strălucire, fiind nevoie de un cer curat, fără lumini, pentru a îi putea observa.

Din punct de vedere astronomic în 2023 vom avea patru eclipse două de Soare şi două de Lună, potrivit calendarului NASA. Prima eclipsă a anului este o Eclipsă Totală sau Inelară de Soare, în funcţie de locaţia de observare, şi se produce la 20 aprilie 2023. Va putea fi observată din sud-estul Asiei, din Australia, din zona Pacificului, din Ocean Indian şi din Antarctica. A doua eclipsă una de Lună, prin penumbră se produce la 5 mai 2023, şi va fi vizibilă din Europa (vizibilă ca parţială din România), din Africa, din Asia, din Australia, din zona Pacificului, din zona Atlanticului, din Ocean Indian şi din Antarctica.

În luna octombrie vom avea următoarele două eclipse, una Inelară de Soare vizibilă la 14 octombrie din nordul, centrul şi sudul continentului american, considerată Mare Eclipsă a Americilor. Este vizibilă şi din vestul Africii, din zona Pacificului, din zona Atlanticului şi din zona Arctică. A doua eclipsă parţială de Lună se produce la sfârşitul lunii pe 28, şi poate fi observată de pe ambele continente americane, din Europa (din România), din Africa, din Asia şi din Australia, din zona Pacificului, din zona Atlanticului, din Ocean Indian, din zona Arctică şi din Antarctica. potrivit site-ului timeanddate.com.

La 19 mai vom avea a treia Lună Nouă dintr-un sezon în care există patru astfel de faze lunare (dintr-un an cu patru sezoane a câte trei luni fiecare), numită Lună Neagră iar pe 31 august fenomenul de Lună Albastră, expresia fiind folosită pentru a defini a treia Lună Plină dintr-un sezon astronomic (care reprezintă trei luni dintr-un an cu patru anotimpuri) cu patru faze de Lună Plină.

Cele patru evenimente astronomice care marchează începutul celor patru anotimpuri în 2023 se produc la: 21 martie 23 h 24 m - echinocţiul de primăvară, la 21 iunie 17 h 58 m - solstiţiul de vară, la 23 septembrie 09 h 50 m - echinocţiul de toamnă, la 22 decembrie 05 h 27 m - solstiţiul de iarnă, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu. AGERPRES /(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)