La 12 octombrie 2022, Comisia Europeană a adoptat propunerea pentru desemnarea anului 2023 drept Anul european al competenţelor, potrivit site-ului www.fonduri-structurale.ro.

În Anul european al competenţelor, Comisia Europeană va coopera cu Parlamentul European, statele membre, partenerii sociali, serviciile publice şi private de ocupare a forţei de muncă, camerele de comerţ şi industrie, furnizorii de educaţie şi formare, lucrătorii şi întreprinderile, cu scopul de a da un nou impuls învăţării pe tot parcursul vieţii.

Măsurile avute în vedere în acest sens sunt: Promovarea unor investiţii în formare şi perfecţionare, mai consistente, mai eficace şi mai favorabile incluziunii pentru a valorifica întregul potenţial al forţei de muncă europene şi pentru a sprijini tranziţiile de la un loc de muncă la altul; Asigurarea caracterului adecvat al competenţelor în raport cu nevoile pieţei forţei de muncă, prin cooperarea cu partenerii sociali şi cu întreprinderile; Corelarea aspiraţiilor şi a seturilor de competenţe ale persoanelor cu oportunităţile de pe piaţa forţei de muncă, în special pentru tranziţia verde şi digitală şi pentru redresarea economică (o atenţie deosebită se va acorda în special femeilor şi tinerilor, a celor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare); Atragerea persoanelor din ţări terţe cu competenţele de care UE are nevoie, inclusiv prin consolidarea oportunităţilor de învăţare şi a mobilităţii şi prin facilitarea recunoaşterii calificărilor.

În 2023, UE va pune la dispoziţie fonduri şi sprijin tehnic semnificative pentru a sprijini investiţiile statelor membre în perfecţionare şi recalificare, inclusiv din "Fondul social european Plus (FSE+)", cu un buget de peste 99 de miliarde EUR pentru perioada 2021-2027, care este principalul instrument al UE pentru investiţiile în capitalul uman.

Totodată, "Mecanismul de redresare şi rezilienţă" poate sprijini reformele şi investiţiile statelor membre, inclusiv în domeniul competenţelor şi al locurilor de muncă. În planurile naţionale de redresare şi rezilienţă aprobate până în prezent de Comisie şi de Consiliu, aproximativ 20% din cheltuielile sociale sunt alocate "ocuppării forţei de muncă şi competenţelor".

La fel de important este şi "Programul Europa digitală", cu un buget de 580 de milioane EUR pentru dezvoltarea competenţelor digitale avansate. Acesta oferă finanţare strategică şi, printre altele, sprijină dezvoltarea unei rezerve de talente formate din experţi în domeniul digital, consolidând totodată cooperarea dintre statele membre ale UE şi părţile interesate în ceea ce priveşte competenţele şi locurile de muncă din sectorul digital.

În plus, "Orizont Europa" sprijină competenţele cercetătorilor, ale antreprenorilor şi ale inovatorilor, în special prin acţiunile sale, "Marie Sklodowska-Curie", Consiliul European pentru Inovare şi Institutul European de Tehnologie.

De asemenea, programul "Erasmus+", cu un buget de 26,2 miliarde EUR, sprijină, printre altele, dezvoltarea personală şi profesională a cursanţilor, a personalului şi a instituţiilor din domeniul educaţiei şi formării profesionale, prin finanţarea activităţilor de mobilitate şi a parteneriatelor pentru cooperare în întreaga Europă. Programul finanţează, de asemenea, universităţile europene care sunt pioniere în dezvoltarea microcertificatelor pentru formare, perfecţionare şi recalificare.

Printre celelalte programe care pot sprijini dezvoltarea competenţelor se numară programul InvestEU, Fondul european de ajustare la globalizare pentru lucrătorii disponibilizaţi, Fondul european de dezvoltare regională, Fondul pentru o tranziţie justă, Corpul european de solidaritate, Programul pentru mediu şi politici climatice (LIFE), Fondul pentru modernizare, Instrumentul de sprijin tehnic şi Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională.

Tranziţia verde şi cea digitală deschid noi oportunităţi pentru cetăţeni şi pentru economia UE. Deţinerea competenţelor relevante le permite oamenilor să facă faţă cu succes schimbărilor de pe piaţa forţei de muncă şi să participe pe deplin la societate şi democraţie. Acest lucru va asigura faptul că nimeni nu este lăsat în urmă, iar redresarea economică, la fel ca tranziţia verde şi cea digitală, este echitabilă şi justă din punct de vedere social. O forţă de muncă cu competenţele cerute pe piaţă contribuie, de asemenea, la creşterea durabilă, conduce la mai multă inovare şi îmbunătăţeşte competitivitatea întreprinderilor, notează https://romania.representation.ec.europa.eu.

Cu toate acestea, în prezent, peste trei sferturi dintre întreprinderile din UE raportează dificultăţi în găsirea de lucrători cu competenţele necesare, iar cele mai recente cifre furnizate de Eurostat sugerează că doar 37% dintre adulţi urmează cursuri de formare în mod regulat. Patru din zece adulţi şi una din trei persoane care lucrează în Europa nu dispun de competenţe digitale de bază. În plus, încă din 2021, existau deficite de personal pentru 28 de ocupaţii, de la construcţii şi asistenţă medicală până la inginerie şi IT, ceea ce demonstrează o cerere tot mai mare atât de lucrători cu înaltă calificare, cât şi de lucrători slab calificaţi, precizează sursa citată mai sus. Există, de asemenea, o reprezentare scăzută a femeilor în profesiile şi studiile din domeniul tehnologiei, doar unul din şase specialişti IT şi unul din trei absolvenţi de STIM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică) fiind femei.

Pentru a încuraja învăţarea pe tot parcursul vieţii, statele membre au aprobat obiectivele sociale ale Strategiei Europa 2030 conform cărora cel puţin 60% dintre adulţi ar trebui să participe la formare în fiecare an. Acest lucru este, de asemenea, important pentru atingerea obiectivului privind rata de ocupare a forţei de muncă de cel puţin 78% până în 2030. Unul dintre obiectivele UE este ca, până în anul 2030, cel puţin 80% dintre adulţi să aibă cel puţin competenţe digitale de bază şi să existe 20 de milioane de specialişti TIC angajaţi în Uniune, în timp ce mai multe femei ar trebui încurajate să ocupe astfel de locuri de muncă.

Pentru a îndeplini obiectivele Anului european al competenţelor, Comisia Europeană va promova oportunităţile de perfecţionare şi recalificare, de exemplu prin evidenţierea iniţiativelor relevante ale UE, inclusiv a posibilităţilor de finanţare ale UE, pentru a sprijini adoptarea, implementarea şi realizarea acestora. Vor fi organizate, de asemenea, evenimente şi campanii de sensibilizare în întreaga Uniune pentru a sprijini învăţarea reciprocă a partenerilor în ceea ce priveşte perfecţionarea şi recalificarea. Anul 2023 urmăreşte, de asemenea, să contribuie la dezvoltarea în continuare a instrumentelor de informaţii privind competenţele şi să promoveze mijloace şi instrumente pentru creşterea transparenţei şi facilitarea recunoaşterii calificărilor, inclusiv a celor acordate în afara UE.

În scopul asigurării coordonării activităţilor relevante la nivel naţional, Comisia Europeană invită statele membre să numească un coordonator naţional pentru Anul european al competenţelor. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: csee-etuce.org