Reuniunea Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie), UE parte a cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (COP15), mandat de negociere al Consiliului cu privire la Regulamentul revizuit privind sistemul generalizat de preferinţe tarifare (SGP), reuniune în sprijinul activităţii Platformei energetice a UE în direcţia achiziţionării în comun a gazelor şi anunţarea celor cinci filme finaliste la Premiul publicului LUX 2023 se numără printre evenimentele perioadei.

Consiliul European
În cadrul reuniunii Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie) din 19 decembrie, miniştrii energiei din UE au ajuns la un acord politic cu privire la o propunere de regulament al Consiliului de instituire a unui mecanism de corecţie a pieţei pentru a proteja cetăţenii şi economia de preţurile excesiv de mari ale gazelor. A fost adoptat în mod formal un regulament al Consiliului privind consolidarea solidarităţii printr-o mai bună coordonare a achiziţiilor de gaze, prin indici de referinţă ai preţurilor fiabili şi prin schimburi transfrontaliere de gaze. Totodată, miniştrii au ajuns la un acord politic cu privire la un regulament al Consiliului de instituire a unui cadru temporar pentru accelerarea implementării energiei din surse regenerabile, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii energiei din UE au ajuns la o abordare generală cu privire la propunerea privind reducerea emisiilor de metan în sectorul energetic. Abordarea generală ar impune sectoarelor petrolului, gazelor şi cărbunelui să măsoare, să raporteze şi să verifice emisiile de metan. Propunerea face parte din a doua serie de propuneri din cadrul pachetului "Pregătiţi pentru 55", care urmăreşte să alinieze legislaţia UE privind clima şi energia la obiectivele de reducere a emisiilor stabilite în Legea europeană a climei pentru 2030.

Consiliul a adoptat o abordare generală referitoare la propunerea de directivă REPowerEU care aduce modificări specifice legislaţiei UE privind energia din surse regenerabile. Consiliul a confirmat obiectivul privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie al Uniunii, de cel puţin 40% în 2030, la fel ca în abordarea sa generală referitoare la Directiva privind energia din surse regenerabile adoptată în iunie 2022.

Preşedinţia a prezentat un raport privind progresele înregistrate în ceea ce priveşte pachetul privind gazele naturale, care include o propunere de directivă şi o propunere de regulament privind normele comune ale pieţei interne pentru gazele din surse regenerabile, gazele naturale şi hidrogen. Propunerile urmăresc să faciliteze pătrunderea în sistemul energetic a gazelor din surse regenerabile şi a gazelor cu emisii scăzute de carbon, facilitând tranziţia de la gazele naturale, şi să permită acestor noi gaze să îşi joace rolul în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică a UE în 2050.

La capitolul "Alte subiecte", preşedinţia a oferit, printre altele, informaţii cu privire la propunerile legislative actuale, inclusiv revizuirea Directivei privind eficienţa energetică şi a Directivei privind energia din surse regenerabile, care sunt în curs de negociere în cadrul trilogurilor dintre Consiliu şi Parlamentul European. Preşedinţia a informat miniştrii în legătură cu Conferinţa privind Planul SET şi Forumul european pentru energie nucleară (ENEF).

Ambasadorii la UE ai statelor membre şi-au dat acordul, la 20 decembrie, asupra mandatului de negociere al Consiliului cu privire la Regulamentul revizuit privind sistemul generalizat de preferinţe tarifare (SGP), care acordă preferinţe comerciale ţărilor în curs de dezvoltare. Noul cadru menţine principalele caracteristici ale sistemului actual, dar include unele îmbunătăţiri, cum ar fi legături mai puternice cu respectarea drepturilor omului şi a mediului, precum şi o mai bună monitorizare şi transparenţă a sistemului. De asemenea, se va introduce o legătură între preferinţele comerciale acordate ţărilor beneficiare şi cooperarea acestora în materie de migraţie şi de readmisie a propriilor resortisanţi aflaţi în situaţie de şedere ilegală în UE.

SGP al UE, în vigoare din 1971, este un instrument unilateral de politică comercială şi de dezvoltare utilizat pentru a elimina sau a reduce taxele la import pentru bunurile exportate din ţările în curs de dezvoltare. Taxele mai mici facilitează accesul pe piaţa UE şi cresc exporturile către Uniune, ceea ce contribuie la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă în ţările beneficiare. Mandatul din 20 decembrie a fost aprobat de Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (Coreper) al Consiliului. El îi va permite preşedinţiei Consiliului să înceapă negocierile cu Parlamentul European. Noile norme ar urma să intre în vigoare în ianuarie 2024, când va expira regulamentul actual, şi vor acoperi următorul deceniu, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Comisia Europeană
În cursul dimineţii de 19 decembrie, la Conferinţa ONU privind biodiversitatea (COP15) organizată la Montréal, Canada, UE s-a alăturat unui număr de 195 de ţări într-o ediţie istorică a cadrului mondial pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal. Acordul reprezintă un cadru solid, cu obiective generale şi specifice clare şi măsurabile, cu mecanisme complete de monitorizare, raportare şi revizuire pentru a se urmări progresele şi un ansamblu solid de măsuri de mobilizare a resurselor, potrivit https://ec.europa.eu/.

Acordul de la Kunming-Montreal va accelera adoptarea de politici ambiţioase la nivel mondial şi va antrena mobilizarea de finanţare pentru biodiversitate din toate sursele în valoare de 200 de miliarde dolari pe an până în 2030. Prin acest acord, comunitatea mondială se angajează să întreprindă acţiuni de protejare şi refacere a naturii şi de eliminare a poluării, de tipul celor care fac parte din Pactul verde european. Acordul abordează, de asemenea, subvenţiile dăunătoare biodiversităţii, semnatarii angajându-se ca până în 2025 să se identifice acest tip de subvenţii şi până în 2030 să se elimine măsuri de subvenţionare în valoare de cel puţin 500 de miliarde dolari pe an.

Ca parte a acordului, UE a subscris la un pachet internaţional de măsuri de solidaritate, vizând în special ţările cele mai vulnerabile şi cele mai bogate în biodiversitate. Noul Fond al cadrului mondial pentru biodiversitate, instituit în cadrul Fondului Global de Mediu, va fi deschis finanţării din toate sursele. În paralel cu măsurile de politică, ţările şi instituţiile financiare multilaterale vor depune în prezent eforturi pentru ca finanţarea să înceapă rapid să fie mobilizată.

La 20 decembrie, Comisia Europeană a convocat o masă rotundă la nivel înalt în domeniul industrial pentru a sprijini activitatea în cadrul Platformei energetice a UE în direcţia achiziţionării în comun a gazelor, care este programată să înceapă în 2023. Reuniunea, la care au participat reprezentanţi la nivel înalt ai 32 de companii din statele membre ale UE şi ai părţilor contractante la Comunitatea Energiei, a fost deschisă de preşedinta Ursula von der Leyen şi prezidată de vicepreşedintele Maroš Šefčovič. Reuniunea s-a axat pe necesitatea unei implicări reale a industriei gazelor din UE, atât a operatorilor mai mari, cât şi a operatorilor mai mici de pe piaţă, în cadrul platformei. Obiectivul Platformei este de a contribui la coordonarea achiziţiilor de gaze, utilizând în acelaşi timp puterea de negociere şi politică a UE pentru a asigura aprovizionarea cu energie de la parteneri de încredere la preţuri sustenabile pentru cetăţenii şi întreprinderile din UE. În ianuarie 2023, Comisia va convoca prima reuniune oficială a Comitetului director, alcătuit din state membre ale UE, pentru a contribui, atât la coordonarea procesului de agregare a cererii, cât şi la coordonarea achiziţiilor în comun. Platforma energetică a UE a fost lansată în aprilie 2022 ca răspuns la necesitatea de a diversifica sursele de aprovizionare pentru a reduce dependenţa de gazele naturale din Rusia şi de a sprijini toate statele membre ale UE şi părţile contractante la Comunitatea Energiei în asigurarea aprovizionării cu gaze pentru iarna 2023/2024, arată https://ec.europa.eu/.

La 19 decembrie, cu prilejul galei Premiilor Filmului European ce a avut loc la Reykjavík, în Islanda, au fost anunţate cele cinci filme finaliste la Premiul publicului LUX 2023. Organizat de Parlamentul European şi de Academia Europeană de Film, în parteneriat cu Comisia Europeană şi cu Europa Cinema, Premiul publicului LUX combină evaluările publicului european cu evaluările europarlamentarilor, ce formează astfel unul dintre cele mai mari jurii de film din Europa, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Nominalizările din acest an oferă un amestec eclectic de teme, abordări şi senzaţii vizuale. Cele cinci filme sunt coproduse de peste 10 ţări, o dovadă în plus a bogăţiei culturale europene: "Alcarras" (regia Carla Simón, producţie - Spania, Italia); "Burning Days" (regia Emin Alper, producţie - Turcia, Franţa, Germania, Olanda, Grecia, Croaţia); "Close" (regia Lukas Dhont, producţie - Belgia, Franţa, Olanda); "Triangle of Sadness" (regia Ruben Östlund; producţie - Suedia, Germania, Franţa, Regatul Unit); "Will-o'-the-Wisp" (regia Joao Pedro Rodrigues; producţie - Portugalia, Franţa). Ceremonia de premiere va avea loc pe 14 iunie 2023, la Strasbourg. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Ady Ivaşcu)