Importantă personalitate ştiinţifică a lumii contemporane, fizicianul Ştefan W. Hell s-a născut la 23 decembrie 1962, în Arad, potrivit nobelprize.org.

Şi-a petrecut copilăria în comuna Sântana, localitate înfiinţată de imigranţi germani în secolul al XVIII-lea, unde a urmat cursurile şcolii generale între anii 1969 şi 1977. S-a înscris la liceul ''Nikolaus Lenau'' din Timişoara în 1977, ale cărui cursuri le-a urmat până în martie 1978. În aprilie 1978, a plecat în Germania împreună cu părinţii, stabilindu-se la Ludwigshafen. A urmat facultatea la Universitatea din Heidelberg, unde, în 1990, a obţinut titlul de Doctor în Fizică cu calificativul ''Suma Cum Laude''.

Din 1991 până în 1993, a lucrat în cadrul Laboratorului european de biologie moleculară din Heidelberg, unde a reuşit să demonstreze principiile microscopiei 4-Pi. Între 1993 şi 1996, a condus departamentul de Fizică Medicală din cadrul Universităţii din Turku, Finlanda. În paralel, în 1993 şi 1994 a fost cercetător invitat la Universitatea din Oxford.

La 15 octombrie 2002, a devenit directorul Institutului de Chimie Biofizică ''Max Planck'' din Göttingen, Germania, unde a înfiinţat Departamentul de Nanobiofotonică. Un an mai târziu, a preluat conducerea Diviziei de Nanoscopie Optică, în cadrul Centrului de Cercetare a Cancerului din Heidelberg.

În urma cercetărilor efectuate, profesorul Ştefan W. Hell a publicat, în reviste de specialitate de prestigiu, peste 200 de lucrări ştiinţifice, oricare dintre aceste lucrări putând fi considerată ca referinţă în domeniu.

La 8 octombrie 2014, cetăţeanul german de origine română Ştefan W. Hell a devenit, alături de Eric Betzig şi William Moerner, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie 2014. Prin inventarea şi dezvoltarea ulterioară a microscopiei STED şi prin alte metode ale microscopiei, Ştefan W. Hell a demonstrat că poate îmbunătăţi substanţial puterea de rezoluţie a microscopiei fluorescente, ce era în prealabil limitată la jumătate din lungimea de undă a luminii captate (> 200 nanometri).

În semn de recunoaştere a prodigioasei sale activităţi ştiinţifice, profesorul Ştefan Hell a primit numeroase alte distincţii. Printre acestea se numără: Premiul ICO, Comisia Internaţională de Optică (2000); Premiul de Inovare al Fundaţiei Leibinger (2002); Premiile ''Gottlieb Daimler'' şi ''Karl Benz'', Academia de Ştiinţe ''Brandenburg'' din Berlin (2004); Premiul pentru Inovare al Preşedintelui Germaniei (2006); Premiul ''Gottfried Wilhelm Leibniz'' al Consiliului German de Cercetare (2008); Premiul Otto ''Hahn'' pentru fizică (2009), Doctor Honoris Causa Med., Universitatea din Turku, Finlanda; Premiul European pentru Ştiinţă ''Körber'' (2011); Premiul ''Meyenburg'' pentru cercetare în domeniul cancerului (2011); Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest ''Vasile Goldiş'' din Arad (2012); Premiul Kavli pentru nanoştiinţă (2014); Medalia Glenn T. Seaborg (2015); Medalia Wilhelm Exner (2016); membru de onoare al Societăţii Regale de Microscopie (2017); membru al Academiei de Ştiinţe şi Litere din Norvegia. Este membru asociat din străinătate al Academiei Naţionale de Ştiinţe a SUA.

Din 2012, este membru de onoare din străinătate al Academiei Române. Profesorului Ştefan Hell i-a fost decernat, de asemenea, titlul Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Politehnica din Bucureşti (2013), al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad (2014), al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2016) şi al Universităţii de Vest din Timişoara (2017).

La 4 septembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe prof. univ. dr. Ştefan Walter Hell cu Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Mare Cruce. În aceeaşi zi, Ştefan Hell a fost decorat, în numele regelui Mihai, cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.nobelprize.org