TEATRU ŞI FILME ROMÂNEŞTI: "Martori dispăruţi" (1988)
Filmul "Martori dispăruţi", regizat de Dan Mironescu după un scenariu scris de Eugen Barbu şi Nicolae Paul Mihail, a avut premiera în 1988. Regia scenelor de luptă este semnată de cunoscutul cascador şi actor Szobi Czeh.
Acţiunea filmului este plasată la sfârşitul secolului al XIX-lea, într-o perioadă istorică plină de tensiuni, de modificări pe scena politică internă şi internaţională, de schimbări ale regimurilor, de frământări economice. În acest context istoric, o familie boierească este angrenată într-o conspiraţie care are în centrul acţiunii un cufăr cu bijuterii pe care boierul Vulpescu îl încredinţează, înainte de moartea sa, unor oameni apropiaţi, pentru a-l trimite fiicei sale, Roxana, aflată în Italia. Doar că atunci când revine în ţară, Roxana nu-şi poate recupera bijuteriile şi apelează la doi haiduci - , care o ajută să reintre în posesia podoabelor, după ce toţi "martorii" la acţiunea boierului Vulpescu mor, unul câte unul.
"Boierul Costache are o fiică, Roxana, care e plecată la studii. El cumpără diamantul "Lacrima Cerului ", pentru comercializare, de la Zulnia. Simţind că va muri în curând, boierul anunţă rudele de locul unde se află banii. Comisarul Solomon descoperă moartea lui Costache şi-l acuză de crimă pe Andronache. Acesta fuge urmărit de comisar şi oamenii acestuia. Marin are testamentul boierului, care era favorabil pentru Roxana. Ajuns la un han, acesta va fi ucis şi i se confiscă testamentul. Din acest moment începe o luptă, pentru avere, a mai multor persoane implicate, comploturi...", scrie site-ul http://cinemaromanesc.blogspot.com/, în prezentarea filmului.
Zulnia (interpretată de actriţa Marga Barbu) este o rudă scăpătată, care fusese câţiva ani prin America, iar la întoarcere a investit tot ce avea în nave de transport pentru cherestea, dar a pierdut tot. Acum îşi petrecea timpul prin târguri şi pieţe, unde îi înşela pe comercianţi, furând diverse obiecte, cu ajutorul servitorului său.
Unul dintre personajele cheie ale filmului este Eremia Stăvaru. El este interpretat de actorul şi cascadorul Szobi Czeh, care îşi pune amprenta asupra personajului prin cascadele unicat, unele dinte ele realizate şi în seria filmelor cu Mărgelatu - săritură prin geam cu calul, cădere pe spate cu calul într-o prăpastie de 70 de metri, săritură pe cal în timp ce calul e în galop şi altele.
Filmarea unei secvenţe din pelicula ”Martori dispăruţi”, Bucureşti, 16 iunie 1988.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhivă istorică AGERPRES
Într-o cronică de film publicată în revista "Săptămâna" din 7 aprilie 1989, Nicolae Ulieru nota că "Plasându-şi acţiunea prin anii '80 ai veacului trecut - într-un 'Bucuresci' sugerat încă prin atributele oraşului imaginat de prozatorul Eugen Barbu pentru marile lui cărţi 'Princepele' şi 'Săptămâna nebunilor' - filmul enunţă datele unei posibile serii de (noi) aventuri al căror gust eroii (şi, odată cu ei spectatorii) abia încep să-l prindă... În perspectiva dezvoltării ulterioare, 'Martori dispăruţi' capătă, aşadar, valoarea unei propoziţii enunţiative: de unde prospeţimea enunţului (urmărit cu nedisimulat interes, de la prima la ultima secvenţă)".
În opinia lui Ulieru, "după cum se precizează şi pe generic, regia scenelor de luptă (care ocupă cam o treime, sau peste, din economia filmului) a fost asigurată de Szobi Czeh".
"Este neîndoielnic că aşa cum a fost realizat (...), filmul îşi rezumă punctele de interes la asemenea secvenţe al căror regizor, cum spuneam, şi interpret principal este Szobi Czeh; iar personajul pe care-l creează, Eremia zis Uligaie (un soi de 'desperado' autohton, uns cu toate alifiile, cum se zice, dar rămas - totuşi! - în tabăra 'celor buni'), are toate şansele să se impună atenţiei publicului larg; cu atât mai mult, cu cât Szobi Czeh îşi agrementează uneori, scenele de luptă cu elemente comice - semn de inteligenţă şi de bun augur nu numai pentru personaj...", scrie Nicolae Ulieru în cronica filmului, potrivit site-ului http://aarc.ro/.
El adaugă că acela care îi dă replica personajului Eremia este personajul Gherasim, zis Gheră, interpretat de actorul Şerban Ionescu, "şi el un fel de 'cavaler al norocului' trecut prin ciur şi prin dârmon, cu o biografie ale cărei meandre şi ascunzişuri abia de se lasă ghicite".
"Oricum, Şerban Ionescu face dovada că este un actor complet - capabil să răspundă unor solicitări multiple, pe care filmul de-acum numai le schiţează. Pe aceeaşi linie - a unui profesionalism desăvârşit, punctat cu elemente inedite pentru filmografia actorilor respectivi - se situează şi prestaţiile, în roluri diferite ca factură şi întindere, asigurate de Ştefan Velniciuc, Petre Nicolae, Constantin Codrescu (al cărui personaj, cu un anumit rol în economia filmului, a fost eliminat - după opinia noastră - prea devreme). Două menţiuni speciale: pentru Carmen Trocan (interpreta unei 'haiduciţe' de pomină) şi pentru cascadorul Ion Crăciun (de asemenea creatorul unui personaj cu siluetă distinctă); ambele personaje fiind la începutul unei evoluţii pe care-o bănuim plină de plăcute surprize...", scrie Ulieru.
El este de părere că aceea care "încurcă şi descurcă iţele poveştii - destul de încâlcită, în perspectiva (cum spuneam) unei dezvoltări ulterioare - este Zulnia: personaj complex gândit (probabil) anume pentru Marga Barbu."
"Aflată la o vârstă căreia nu-i mai stau bine 'ale tinereţii valuri' (cum zice ea însăşi), Zulnia îşi investeşte debordanta-i vitalitate în tot felul de intrigi, menite s-o pună la adăpost de 'zilele negre' ale bătrâneţii... Aventurieră cu stadiu peste ocean (...), Zulnia revine în 'Bucuresci' pentru a-i mai 'dezmorţi' pe unii şi pe alţii din nişte habitudini care nu mai ţineau pasul cu vremea. În conturarea acestui personaj, care parcurge o variată gamă de stări (nu numai sufleteşti, ci şi sociale), Marga Barbu aduce marea-i experienţă de reputată şi îndrăgită actriţă de film - reuşind să-şi plaseze eroina în centrul atenţiei", mai notează cronica filmului, conform site-ului http://aarc.ro/.
Din distribuţia filmului fac parte: Şerban Ionescu, Nataşa Raab, Maria Rotaru, Ion Cojar, Manuela Hărăbor, Alexandru Lungu, Ştefan Velniciuc, Marga Barbu, Carmen Trocan, Constantin Codrescu, Szobi Cseh, Radu Stoenescu, Papil Panduru, Petre Nicolae, Valeriu Paraschiv, Nicolae Urs. Coloana sonoră foarte bine ritmată şi potrivită filmului poartă semnătura compozitorului Ion Cristinoiu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu; redactor Arhiva Foto: Mihaela Tufega, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.cinemagia.ro
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând cu data de 24 aprilie, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformarea recentă aduce o extindere a spațiului de expunere și
Ediția de primăvară a East European Comic Con 2026 (24-26 aprilie)
În intervalul 24 - 26 aprilie 2026, are loc ediția de primăvară a East European Comic Con 2026, la centrul expozițional Romexpo din București, potrivit comic-con.ro. Evenimentul este dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și cosplay. Printre actorii confirmați pentru această e