Muzeul Geologic Naţional, situat pe şoseaua Kiseleff, reprezintă una din clădirile frumoase ale Bucureştiului, veche de aproape un secol. Acesta găzduieşte în sălile sale un patrimoniu cultural ştiinţific inestimabil reprezentat prin remarcabile colecţii mineralogice, petrografice şi paleontologice recunoscute pe plan naţional şi internaţional, potrivit https:// geology.ro. Se regăsesc aici o colecţie impresionantă de "flori de mină", dar şi cea mai completă colecţie de roci şi fosile din România. De asemenea, se pot admira şi extraordinare reconstituiri ale unor vertebrate mari descoperite în stratele geologice de pe teritoriul României, inclusiv câţiva dinozauri în mărime naturală descoperiţi în regiunea Haţeg.

 Muzeul Naţional de Geologie (secţie a Institutului Geologic din Bucureşti), 1995.

Foto: (c) SEVER STEFANESCU/Arhiva istorică AGERPRES 

Clădirea impunătoare, declarată monument de arhitectură, a fost construită în stil neo-brâncovenesc după proiectul renumitului arhitect Victor Ştefănescu la începutul secolului XX şi a fost destinată iniţial găzduirii Institutului Geologic, potrivit https:// geology.ro. Regele Carol I a semnat în 1906 decretul regal de înfiinţare a institutului, act care poate fi văzut, în original, chiar în holul de la intrare al muzeului. Acum un secol, pe lângă activitatea de cercetare desfăşurată aici, existau şi colecţii de roci şi minerale care puteau fi vizitate de public - un muzeu incipient organizat în sala "Colecţiuni" de la parter.

Primul custode al colecţiilor, Iuliu Moisil, care era în acelaşi timp şi bibliotecar al institutului, a fost urmat de tineri geologi la acea vreme - St. Cantuniari, V. Papiu, Al. Codarcea, Gh. Murgeanu, Gr. Raileanu. Schimbările suferite de institut au afectat şi muzeul, iar în 1964, Al. Semaka, numit custode, devine un susţinător activ al valorificării colecţiilor într-un muzeu naţional.

După reinventarierea pieselor existente s-a pornit un schimb cu alte institute de profil din străinătate pentru completarea fondului existent, în acelaşi timp cu reorganizarea pe tematici. În 1977, imobilul a fost grav afectat, colecţiile fiind mutate temporar într-o altă clădire. Lucrările de refacere şi consolidare a clădirii au demarat abia în 1983, cu un proiect care, fără a afecta stilul iniţial, corespundea ideii de muzeu, de colecţii deschise, vizitabile de un public larg, aminteşte https:// geology.ro.

FotoŞ (c)  LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO 

Refacerea clădirii s-a făcut întocmai, pornind de la fotografiile de epocă, mai puţin sala Bibliotecii, care avea mobilier masiv de stejar până sub tavan (12 m înălţime) şi o scară în spirală ce ducea la balconul ce înconjura sala ca un brâu. Consolidarea s-a încheiat în 1989. Deschiderea oficială a Muzeului Geologic s-a făcut, în aprilie 1990. În prezent, muzeul este o secţie a Institutului Geologic al României, iar oamenii care lucrează aici sunt în marea majoritate geologi. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)