logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

DOCUMENTAR: Cinci ani de la moartea fostului suveran al României - Mihai I (5 decembrie)

Imagine din galeria Agerpres

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moştenitor Carol şi al Elenei, principesă de Grecia. În urma decesului bunicului său, Ferdinand I, la 20 iulie 1927, Mihai a devenit rege al României la vârsta de 5 ani şi 9 luni, în condiţiile în care prinţul Carol, moştenitor al tronului, renunţase oficial la succesiune. Din cauza vârstei, prerogativele demnităţii regale au fost asumate între 1927-1930 de o Regenţă formată din patriarhul Miron Cristea, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Gheorghe Buzdugan (din 1 octombrie 1929, în urma decesului său, a fost numit Constantin Sărăţeanu), şi principele Nicolae, fratele lui Carol.

La 6 iunie 1930, principele Carol a revenit în ţară. Guvernul a preluat puterile şi prerogativele constituţionale şi, în virtutea acestora, l-a detronat pe regele Mihai, aflat sub regenţă, potrivit volumului "Istoria României în date" (2003). La 8 iunie 1930, Parlamentul l-a proclamat pe Carol rege al României, sub numele de Carol al II-lea. Regele Mihai a redevenit prinţ moştenitor, primind titlul de "Mare Voievod de Alba Iulia".

 

 

Regele Carol al II-lea (1930-1940), Mihai I, premierul Gheorghe Tătărescu, alături de alţi membri ai guvernului, în cadrul vizitei oficiale întreprinse la Chişinău, 3 iunie 1935.

 

Foto: (c) Arhivă istorică AGERPRES

 


Tânărul rege Mihai a luat lecţii particulare, începând din 1928, la Castelul Peleş din Sinaia, cu profesorul Nicolae Sassu. Din 1930, a frecventat cursurile unei clase speciale înfiinţate de tatăl său, la Palatul Regal, sub conducerea generalului Traian Grigorescu. Aici, au predat, printre alţii, istoricul Nicolae Iorga şi geograful Simion Mehedinţi. În paralel şi-a început şi instrucţia militară. La numai şaisprezece ani, a fost ridicat la gradul de sublocotenent al Batalionului I de Vânători de munte şi a depus jurământul de credinţă faţă de Rege. Mihai I a fost cel mai tânăr mareşal al Armatei române, potrivit https://peles.ro/.

 

 

Regele Mihai I, la vârsta de 12 ani, pe o navă militară şcoală, 20 iunie 1933.

 

Foto: (c) Arhivă istorică AGERPRES

 


Evenimentele din vara anului 1940, respectiv notele ultimative ale URSS din 26 şi 28 iunie, Dictatul de la Viena din 30 august, demonstraţiile puternice de protest de la începutul lunii septembrie, atitudinea ostilă a liderilor politici şi a armatei, instaurarea unui regim autoritar de către generalul Ion Antonescu, l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940. În aceeaşi zi, principele moştenitor Mihai, în vârstă de 19 ani, a depus, în Sala Tronului, jurământul în faţa generalului Ion Antonescu, conducătorul statului, a patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Nicodim, şi a primului preşedintele al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dimitrie Gh. Lupu, conform volumului "Istoria românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) - Mihai I" (Ioan Scurtu, 2004).

 


Regele Mihai decorează un drapel de luptă în cadrul unei festivităţi militare desfăşurate la Sibiu, 30 aprilie 1942.

 

Foto: (c) Arhivă istorică AGERPRES

 


Preluarea de către Antonescu a celor mai importante prerogative regale şi excluderea sistematică a suveranului de la luarea celor mai importante decizii au creat de la început o stare de tensiune între Palat şi conducătorul statului, care s-a amplificat în anii următori. Izolat la Sinaia, regele Mihai I a aflat din ştirile transmise de radio BBC că România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS, la 22 iunie 1941. Iniţial, a fost de acord, având în vedere recuperarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, dar s-a împotrivit continuării războiului dincolo de Nistru. A mers în vizită pe front (9-10 iul. 1941 şi 30 iul.-3 aug. 1942), decorând militarii, dar înfrângerile din iarna dintre anii 1942-1943 l-au făcut să fie reticent faţă de continuarea războiului. Liderii principalelor partide, Iuliu Maniu şi Constantin I.C. Brătianu, au stabilit legături secrete cu suveranul şi cu Regina-Mamă, discutând despre eventualitatea ieşirii României din război. Regele Mihai I şi-a dat avizul pentru negocierile diplomatice secrete desfăşurate de Barbu Ştirbei la Cairo (începând din martie 1944), în scopul încheierii armistiţiului cu Naţiunile Unite, notează lucrarea "Enciclopedia şefilor de stat şi de guvern ai României" (Editura Meronia, 2011).

 

 

Majestatea Sa, Regele Mihai I (ctr.), dr. Petru Groza (dr.), preşedintele Consiliului de Miniştri, Gheorghe Tătărescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi ministrul Afacerilor Străine, alături de Andrei Ianuarevici Visinski, preşedinte al Comisiei Aliate de Control pentru România participă la manifestările prilejuite de revenirea Transilvaniei de Nord-Est sub administraţie românească, Cluj, 13 martie 1945.

 

Foto: (c) Arhivă istorică AGERPRES

 


Mareşalul Ion Antonescu a fost chemat în audienţă la Palat, la 23 august 1944, după, ce în urmă cu trei zile, Armata Roşie dezlănţuise o puternică ofensivă pe direcţia Iaşi - Chişinău. A refuzat semnarea armistiţiului, argumentând că România nu a primit nicio asigurare din partea aliaţilor occidentali că nu va fi lăsată în mâna sovieticilor. A urmat arestarea sa. În aceeaşi zi, începând cu ora 22.12, a fost transmisă, la radio, Proclamaţia către ţară, prin care regele Mihai I anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite". În acelaşi timp, s-a anunţat formarea unui guvern de uniune naţională, care a fost însărcinat cu încheierea păcii cu Naţiunile Unite: "din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite", potrivit lucrărilor "Istoria românilor în timpul celor patru regi - Mihai I" (Ioan Scurtu, 2004) şi "Dicţionar biografic de istorie a României" (Editura Meronia, 2008). Pentru serviciile aduse umanităţii prin gestul istoric de la 23 august, regele Mihai I a fost onorat de preşedintele Statelor Unite, Harry S. Truman, cu "Legiunea de merit" şi de către URSS, cu "Ordinul Victoria".

 

 

Paradă militară şi defilarea muncitorilor, organizată cu ocazia marcării Zilei Victoriei - 9 Mai 1945, eveniment la care participă dr. Petru Groza, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ivan Zaharovici Susaikov, general-colonel al armatei sovietice, Majestatea Sa Regele Mihai I, Gheorghe Gheorghiu Dej, ministrul Comunicaţiilor şi Lucrărilor Publice, alături de membri ai guvernului şi reprezentanţi ai Naţiunilor Unite, Bucureşti, 10 mai 1945.

 

Foto: (c) Arhivă istorică AGERPRES

 


Prevederile Convenţiei de Armistiţiu, semnată la 12/13 septembrie 1944, precum şi înţelegerile internaţionale între SUA, Marea Britanie şi URSS, care plasau România în sfera de influenţă sovietică, au făcut inevitabilă instaurarea comunismului în România şi înlăturarea monarhiei. Singura încercare de a opri instituirea controlului comuniştilor asupra întregului stat a fost "greva regală" (aug. 1945 - ian. 1946), când Mihai I a refuzat să semneze decretele guvernului Petru Groza (6 mart. 1945 - 30 nov. 1946). La 30 decembrie 1947, regele Mihai I a abdicat. O lună mai târziu, împreună cu regina-mamă Elena, a părăsit România. Prin decizia Consiliului de Miniştri din 22 mai 1948, regelui Mihai I şi membrilor familiei regale li s-a retras cetăţenia română, iar printr-un decret s-a hotărât ca bunurile acestora să treacă în proprietatea statului, aminteşte lucrarea menţionată mai sus.

 

 

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) şi Regina Mamă Elena sunt întâmpinaţi, la Gara Băneasa, de preşedintele Consiliului de Miniştri dr. Petru Groza, cu ocazia sosirii de la Londra, unde au participat la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii (Bucureşti, 21 decembrie 1947)

 

Foto: (c) Arhivă istorică AGERPRES

 


În exil, regele Mihai I s-a căsătorit cu Ana, la 10 iunie 1948, în cadrul unei ceremonii oficiate în Palatul Regal din Atena, potrivit volumului "Istoria românilor în timpul celor patru regi - Mihai I" (Ioan Scurtu, 2004). Mihai I a cunoscut-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma (1923-2016) la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu ducele Filip de Edinburgh, care a avut loc la 20 noiembrie 1947, la Londra. Până la sfârşitul anului 1948, familia a locuit în vila Sparta din Florenţa, locuinţa reginei-mamă Elena. Între anii 1949 şi 1956, au locuit la Lausanne şi în Anglia. În 1956, s-au stabilit în Elveţia, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne. Cuplul regal a avut cinci fiice: principesa moştenitoare Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (n. 1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (n. 1964). Regele Mihai I a păstrat legătura cu românii aflaţi în exil şi s-a adresat ţării prin mesajele de Anul Nou, transmise de la postul de radio Europa Liberă.

 

 

Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), Regina Ana şi Principele Nicolae, la sosirea pe Aeroportul Otopeni cu ocazia vizitei prilejuite de Sfintele Sărbători de Paşti, Bucureşti, 26 aprilie 1992.

 

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES

 


În 1992, regele Mihai I, însoţit de regina Ana, a ajuns în România, pentru prima oară după 44 de ani. Vizita cu caracter privat, ce a avut loc în perioada 25-27 aprilie, a fost întreprinsă în urma invitaţiei primite din partea arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, de a petrece Sfintele Sărbători de Paşti la Mănăstirea Putna. Au mers, apoi, la Bucureşti şi la Curtea de Argeş.

 

 

Regele Mihai I şi Regina Ana, pe scara avionului, la ceremonia plecării din România, după vizita efectuată cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, Bucureşti, 27 aprilie 1992. 

 

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU/Arhivă istorică AGERPRES

 


La 21 februarie 1997, prin Hotărârea de Guvern nr. 29, regelui Mihai I i-a fost redată cetăţenia română. La 30 decembrie 1997, a susţinut un discurs în faţa reprezentanţilor Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti, în care a făcut o trecere în revistă a celor 50 de ani de exil. În anii 1997, 2002 şi 2006, a militat pentru intrarea României în NATO şi UE, vizitând mai multe ţări europene, dar şi Statele Unite ale Americii.

În mai 2001, suveranul s-a reîntors la Palatul Elisabeta din Bucureşti şi, la 1 iunie, la Castelul Săvârşin din judeţul Arad. De asemenea, în vara anului 2008, Castelul Peleş din Sinaia a reintrat oficial în posesia sa.

 

 

Familia Regală primeşte colindătorii la Castelul de la Săvârşin, cu prilejul apropiatelor Sărbători ale Crăciunului, Arad, 24 decembrie 2008. 

 

Foto: (c) IOAN WEISL/Arhivă istorică AGERPRES

 


La 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinastică şi moştenitor la Şefia Casei Regale a României. De asemenea, în anii următori, a semnat documentele de înfiinţare a unor decoraţii regale - Decoraţia regală "Nihil Sine Deo" (instituită la 30 decembrie 2009), Medalia "Regele Mihai I pentru Loialitate" şi Crucea Casei Regale a României. A fost reînfiinţat Ordinul Coroana României şi a fost creată Fundaţia Colecţia Familiei Regale a României, potrivit https://casamajestatiisale.ro/.

 

 

Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, înmânează însemnele academice Regelui Mihai I, cu ocazia marcării Zilei Naţionale a Academiei Române, Bucureşti, 8 aprilie 2008.

 

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhivă istorică AGERPRES

 


Mihai I este membru de onoare al Academiei Române (19 decembrie 2007). I-au fost acordate, de-a lungul timpului, numeroase titluri onorifice, distincţii, medalii.

În ziua în care împlinea 90 de ani, la 25 octombrie 2011, regele Mihai I a susţinut un discurs istoric în faţa Camerelor Reunite ale Parlamentului României.

 


La 2 martie 2016, Consiliul Regal transmitea faptul că regele Mihai se retrage din viaţa publică, pe fondul unei stări de sănătate precare, ce a presupus şi o intervenţie chirurgicală, Casa Regală urmând a fi reprezentată în toate acţiunile publice de către principesa Margareta, Custodele Coroanei. Mai târziu, la 6 noiembrie 2017, Casa Regală făcea un nou anunţ prin care informa că starea generală a regelui Mihai s-a agravat şi prezintă o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenţei.

 

 

Numeroase lumânari şi flori sunt depuse la gardul Palatului Regal, în memoria Regelui Mihai, Bucureşti, 8 decembrie 2017.

 

Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO


Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) a încetat din viaţă la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reşedinţa din Elveţia. Sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în ţară la 13 decembrie 2017, la bordul unui avion militar, o ceremonie, la care au participat membrii Familiei Regale, fiind organizată la Aeroportul Otopeni. Sicriul a fost aşezat, apoi, în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde, timp de câteva ore, numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor statului şi ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti au transmis condoleanţe şi s-au recules la catafalcul regelui. În seara aceleiaşi zile, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui a fost adus în Capitală şi depus la Palatul Regal, unde a fost vegheat de fetele sale, dar şi de reprezentanţi ai Caselor Regale europene, iar mii de oamenii obişnuiţi i-au adus un ultim omagiu. Zilele de 14, 15 şi 16 decembrie au fost declarate de guvern zile de doliu naţional pe teritoriul României în memoria regelui Mihai I.

 

 

Reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului României, ai Republicii Moldova, precum şi alţi reprezentanţi ai instituţiilor statului, Corpului Diplomatic din UE şi NATO, ai altor organizaţii internaţionale, ai Academiei Române, prezintă condoleanţe Principesei Margareta, Custodele Coroanei Române şi Principelui Radu, în Holul de Onoare al Castelului Peleş, unde este depus sicriul cu corpul neînsufleţit al Regelui Mihai I, Sinaia, 13 decembrie 2017. 

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

 


La 16 decembrie 2017, după un scurt serviciu religios oficiat în Sala Tronului de la Palatul Regal, sicriul cu trupul neînsufleţit al regelui Mihai I a fost aşezat pe un catafalc în Piaţa Palatului Regal, urcat, apoi, pe un afet de tun, care a fost tras, în semn de omagiu, de un vehicul militar operaţional. Cortegiul funerar a parcurs traseul Piaţa Palatului Regal - Calea Victoriei - Splaiul Independenţei - Piaţa Unirii - Intrarea pe Dealul Mitropoliei.

 

 

Un vehicul militar operaţional transportă sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai I, pe un afet de tun, în cadrul unui traseu cuprins între Piaţa Palatului Regal şi Catedrala Patriarhală, Bucureşti, 16 decembrie 2017.

 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

 


La Catedrala Patriarhală a avut loc slujba de înmormântare, cortegiul pornind, apoi, spre Gara Regală Băneasa, de unde Trenul Regal a plecat spre Curtea de Argeş. Regele Mihai I a fost înmormântat la Catedrala Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

 

***Explicaţie foto din deschidere: Vernisajul expoziţiei de fotografie ”Regele Mihai, o copilărie fericită”, cu participarea Alteţei Sale Regale Principele Radu, eveniment organizat cu prilejul aniversării Regelui Mihai I, la Castelul Pelişor, Sinaia, 24 octombrie 2016. 

Afisari: 124

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 26-06-2025 08:30

Forumul Economic Eurasiatic, la Minsk (26-27 iunie)

Forumul Economic Eurasiatic, ajuns la cea de-a patra ediție se desfășoară în zilele de 26-27 iunie 2025, la Minsk, în Republica Belarus. Cu acest prilej vor fi dezbătute cele mai importante probleme economice ale spațiului eurasiatic de către lideri de afaceri mari, medii și mici, oficiali guvernamentali și reprezentanți ai guvernelor din statele Uniunii Economic

Documentare 26-06-2025 08:15

26 iunie - Ziua Drapelului Național

Ziua Drapelului Național, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, este marcată, în fiecare an, la 26 iunie, potrivit https://www.cdep.ro/. Drapelul este unul din simbolurile noastre naționale, alături de stemă, sigiliu, imnul 'Deșteaptă-te române' și Ziua Națională 1 Decembrie, confor

Documentare 26-06-2025 08:00

26 iunie - Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii (ONU)

Ziua internațională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată la 26 iunie, în fiecare an, semnificând reînnoirea angajamentelor omenirii, în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunțarea acțiunilor de tortură și pedepsirea făptașilor, inclusiv prin măsuri împotriva comerțului cu bunuri utilizate pentru

Documentare 26-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Ficțiunea a precedat știința. Tot ce visăm, adică tot ce dorim e adevărat (mitul lui Icar a precedat aviația, iar dacă Ader și Bleriot au zburat, este pentru că toți oamenii au visat zborul). Nu există alt adevăr decât al mitului: istoria, încercând să-1 realizeze, îl desfigurează, îl ratează pe jumătate; ea e impostură, mistificare, chiar

Documentare 26-06-2025 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 iunie

Ortodoxe Sf. Cuv. David din Tesalonic; Sf. Ier. Ioan, episcopul Goției Greco-catolice Sf. cuv. David din Tesalonic Romano-catolice Ss. Ioan și Paul, m.; Josemaria Escriva, pr. Sfântul Cuvios David este pomenit în calendarul creștin

Documentare 26-06-2025 07:00

Consiliul European de vară; pe agendă: Ucraina, Orientul Mijlociu, apărarea UE (26-27 iunie 2025)

Consiliul European de vară se reunește la Bruxelles, la 26-27 iunie 2025, pentru a discuta, în principal, despre provocările geo-economice și evoluțiile în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu. Apărarea și securitatea europeană, migrația, Republica Moldova sunt, de asemenea, alte subiecte pe ordinea de zi, conform https://www.consilium.europa.eu/.

Documentare 26-06-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 iunie

Este a 177-a zi a anului 2025. Au mai rămas 188 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 06 h 01 m și apune la 22 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 25-06-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Linda Cardellini

Actrița americană Linda Cardellini (Linda Edna Cardellini), cunoscută pentru interpretarea adolescentei Lindsay Weir în serialul de televiziune 'Freaks and Geeks' (1999-2000), a excentricei instructoare de artă Judy Hale în serialul 'Dead to Me' (2019-2022) și pentru interpretarea inteligentei Velma Dinkley în 'Scooby-Doo' (2002) și

Documentare 25-06-2025 08:00

Ziua internațională a navigatorului (25 iunie)

Ziua internațională a navigatorului este marcată la 25 iunie, în fiecare an, în vederea recunoașterii contribuției marinarilor din întreaga lume la comerțul internațional pe mare, la economia mondială și la societatea civilă în ansamblu. Decizia de instituire a acestei zile a fost luată la conferința Organizației Maritime Internaționale

Documentare 25-06-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Realismul, socialist sau nu, e dincoace de realitate. El o îngustează, o atenuează, o falsifică, nu ține seama de adevărurile și obsesiile noastre fundamentale: dragostea, moartea, mirarea. El înfățișează omul într-o perspectivă redusă, înstrăinată; adevărul nostru e în visele noastre, în imaginație; totul, în fiecare clipă, con

Documentare 25-06-2025 05:49

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 iunie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Fevronia; Sf. Mc. Orentie și frații săi; Sf. Mc. Livia Greco-catolice Sf. cuv. m. Febronia Romano-catolice Sf. Wilhelm, abate Sfânta Mare Muceniță Fevronia este pomenită în calendarul creștin ortodox în ziua de 2

Documentare 25-06-2025 05:33

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 iunie

Este a 176-a zi a anului 2025. Au mai rămas 189 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 33 m și apune la 21 h 04 m. Luna răsare la 04 h 50 m și apune la 21 h 44 m. Lună nouă la 13 h 31 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Documentare 24-06-2025 14:04

Mircea Abrudean - noul președinte al Senatului (fișă biografică)

Senatorul PNL Mircea Abrudean a fost ales, la 24 iunie 2025, în plen, președinte al Camerei Superioare a Parlamentului, fiind susținut de coaliția de guvernare. Votul a fost secret cu buletine și au fost înregistrate 89 '

Documentare 24-06-2025 11:00

SĂRBĂTORI: Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica)

Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul este sărbătorită de Biserică în ziua de 24 iunie. Nașterea cea minunată a Sfântului Ioan a fost înaintea Nașterii lui Hristos, cea minunată. 'Minunea se aștepta după minune; după maica cea stearpă, Maica cea pururea Fecioară; după nașterea cea minunată a Elisabetei, nașterea

Documentare 24-06-2025 10:00

SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Sânzienele sau Drăgaica

Orice unitate de măsură a timpului calendaristic a fost marcată în Calendarul popular prin două hotare, care delimitează începutul și sfârșitul, și un miez. Pentru a marca miezul verii, poporul a ales ca repere biologice înflorirea sânzienelor (Galium verum L.) și a sânzienelor albe (Galium mollugo L.). (sursă: 'Sărbători și obiceiuri