Amplasat în centrul oraşului Madrid, peisajul cultural (Paseo del Prado şi parcul Bune Retiro) s-a dezvoltat de-a lungul timpului pe linia trasată de bulevardul care aminteşte, din secolul al XVI-lea, de prototipul arhitectural reprezentat de ''alameda'' hispanică. Paseo del Prado este presărat cu numeroase fântâni publice, cele mai cunoscute fiind Fuente de Apolo, Fuente de Neptuno şi Fuente de Cibeles, obiective reprezentative pentru capitala Spaniei şi înconjurate de clădiri prestigioase pentru arhitectura metropolei. Întreaga proprietate acoperă o suprafaţă de 218,91 hectare, potrivit https://whc.unesco.org/.

Întregul peisaj transmite o nouă perspectivă despre spaţiul urban şi dezvoltarea arhitecturii oraşului izvorâtă din perioada iluministă a secolului al XVIII-lea. Clădiri dedicate artelor şi ştiinţelor se alătură altor edificii din diferite domenii şi industrii (cercetare, sănătate, producţie industrială) formând peisajul cultural grandios. Ansamblul arhitectural evidenţiază aspiraţiile pentru o societate utopică în timpul apogeului imperiului spaniol, conectată la ideea democratizării cunoaşterii, exercitând o influenţă majoră în America Latină.

Jardines del Buen Retiro (120 de hectare), parte a Palatului Buen Retiro din secolul XVII, acoperă cea mai mare parte a întregului ansamblu. Situl găzduieşte, deopotrivă, Grădina Regală Botanică şi cea mai mare parte a cartierului rezidenţial Barrio Los Jerronimos, bogat în clădiri datând din secolele XIX şi XX şi locuri cu tematici culturale şi ştiinţifice, potrivit https://whc.unesco.org/.

Paseo del Prado a fost prima arteră urbană de promenadă din Europa, fiind folosită în acest scop încă din secolul XV. În timpul domniei lui Filip al II-lea (1556-1598) au fost desfăşurate lucrări de reamenajare prin includerea fântânilor şi de peisagistică prin amplasarea a numeroase specii de pomi, potrivit https://www.esmadrid.com/. La sfârşitul secolului XVIII, în timpul domniei lui Carol al III-lea (1759-1788), planul urban a fost modificat într-un tipar nou urbanistic care a avut o puternică influenţă în America Latină, generând apariţia a numeroase proiecte pe cealaltă parte a Atlanticului. Apariţia acestui nou spaţiu arhitectural a devenit cămin pentru un grup de clădiri şi facilităţi dedicate ştiinţei: Cabinetul de Istorie Naturală, devenit Muzeul Prado, Academia de Ştiinţe, Grădinile Regale Botanice şi Conservatorul Regal. A fost un proiect major cu scopul transmiterii la nivel public a predării şi instruirii în domeniul ştiinţei şi care, în acelaşi timp, contribuia la înfrumuseţarea întregului plan urbanistic, conform https://www.esmadrid.com.

Muzeul Prado, cu o vechime de peste 200 de ani (deschis la 10 noiembrie 1819), este bijuteria coroanei pentru unul dintre cele mai căutate itinerarii turistice ale Madridului, respectiv Paseo del Arte. Pereţii Muzeului Prado sunt îmbrăcaţi cu remarcabile opere de artă ale marilor şcoli de artă spaniolă, italiană şi flamandă, printre care se numără tabloul ''Las Meninas'' a lui Velazquez şi pânza ''3 mai 1808'' a lui Goya. Sunt peste 8.600 de picturi şi peste 700 de sculpturi găzduite în Muzeul Prado, între care se numără ampla colecţie de picturi a şcolii spaniole, galerii întregi sunt dedicate operei marelui artist El Greco, însă îi regăsim deopotrivă pe Ribera, Zurbarán, Murillo şi Velázquez, indică https://www.esmadrid.com.

În cadrul sitului regăsim o abundenţă de instituţii care poartă o excepţională valoare, precum şi o importantă diversitate. Regăsim Palatul Cibeles, sediul actual al Consiliului Municipal Madrid, Banca Spaniei, Casa de America, sediul Armatei Spaniei (Buenavista Palace), Muzeul Thyssen-Bornemisza, Congresul Deputaţilor, hotelurile Palatul Westin şi Ritz Oriental Mandarin, Bursa de Schimb, Sediul Marinei Spaniole, Muzeul Naval, Muzeul Prado, Muzeul Naţional de Arte Decorative, Academia Regală Spaniolă, Biserica San Jeronimo el Real, Observatorul Regal, Muzeul Naţional de Antropologie, Ministerul Agriculturii, Pescuitului, Alimentaţiei şi Mediului, Ministerul Sănătăţii Ştiinţelor Sociale şi Egalităţii, Dealul Moyano, Forumul Caixa şi Muzeul Reina Sofia, precum şi multe alte instituţii.

În acest peisaj sunt prezente, deopotrivă, numeroase monumente, precum Puerta de Alcala, renumitele fântâni Cibeles, Apolo şi Neptuno, Fântâna Alcachofa, Obeliscul, Monumentul celor căzuţi, Monumentul lui Alfonso XII. Se regăsesc 21 de proprietăţi şi obiecte încadrate în specificul celor de interes cultural, numeroase colecţii şi proprietăţi care poartă o importanţă semnificativă la nivel internaţional, precum Academia Regală, opere ale marilor artişti Goya, Velazquez şi Picasso, colecţii de valoare găzduite de Grădinile Regale Botanice şi telescopul Herschel, potrivit sursei https://www.esmadrid.com.

Parcul Buen Retiro din Madrid acoperă o suprafaţă de 125 de hectare şi găzduieşte peste 15.000 de copaci, fiind o adevărată oază verde în centrul oraşului. Sunt amplasate în interiorul său Jardin de Vivaces, Jardines de Cecilio Rodriguez, Jardines del Arquitecto Herrero Palacios, grădinile de trandafiri Rosaleda şi Parterre Frances. Sunt organizate evenimente diverse, cu tematici cultural expoziţionale, sportive. Este amenajat un lac artificial, iar Palatul Velazques şi Palatul Glass găzduiesc săli de expoziţii ale Muzeului Regina Sofia. Buen Retiro este presărat cu sculpturi şi fântâni precum Monumentul lui Alfonso XII, care supraveghează lacul, iar în anul 2018 a fost deschis publicului un punct de observare. În apropiere de grădina de trandafiri este aşezată statuia îngerului, singurul edificiu din lume care este dedicat îngerilor căzuţi şi care se află amplasată la altitudinea 666 deasupra nivelului mării.

Fântâna Galapagos, construită în onoarea prinţesei Isabella II, Teatrul Titeres şi spaţiul cunoscut drept Reservado de Fernando VII, care fusese construit în timpul domniei regelui Ferdinand al VII-lea pe care acesta a considerat să îl păstreze pentru familia sa, pentru ca restul amplasamentului să fie deschis publicului, sunt obiective regăsite în interiorul parcului. Totodată, în parc este amplasat centrul municipal de sport La Chopera, Biblioteca publică Eugenio Trias şi Centrul cultural Casa de Vacas. Ahuehuete, specie mexicană de conifere, este admirată de vizitatori în interiorul parcului şi, potrivit municipalităţii, datează din jurul anilor 1630, supravieţuind războiului spaniol de independenţă. În fiecare an, parcul este locul de organizare a numeroase evenimente importante, printre care se numără Târgul de Carte sau jocurile de artificii dedicate lui San Isidro, patronul spiritual al oraşului, menţionează portalul https://www.esmadrid.com.

Dosarul de candidatură depus de guvernul Spaniei pentru înscrierea proprietăţii, denumite generic Peisajul de lumină, în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost avansat în 2019. A fost primul sit al Capitalei spaniole devenit parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, la 25 iulie 2021, cu prilejul şedinţei comitetului agenţiei ONU desfăşurate în oraşul chinez Fuzhou, şi cel de-al cincilea sit UNESCO al întregii regiuni Madrid care mai găzduieşte El Escorial, Alcala de Henare, Aranjuez şi Hayedo de Montejo, potrivit https://whc.unesco.org/, https://www.esmadrid.com. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.esmadrid.com