Unul dintre cele mai frumoase locuri din Cluj-Napoca este Parcul "Iuliu Haţieganu", care oferă posibilitatea de a face sport, mişcare şi plimbări în aer liber. A fost întemeiat de savantul clujean Iuliu Haţieganu în memoria fiului său, Tuţu Iulian Marius, care a murit la vârsta de 10 ani, în anul 1928, potrivit site-urilor https://clujulcultural.ro şi https://www.bjc.ro.

Numit în trecut "Victor Babeş", cum este cunoscut mai ales în rândul locuitorilor clujeni, parcul aparţine Universităţii "Babeş-Bolyai" şi este un parc sportiv unde se antrenează îndeosebi studenţii.

Lucrările de amenajare au fost demarate în anul 1931, fiind finanţate de marele om de ştiinţă şi mare iubitor al sportului Iuliu Haţieganu, rector al universităţii clujene, atât din venituri proprii, cât şi din subscripţie publică, reuşindu-se construirea celui mai frumos parc sportiv din sud-estul Europei. Proiectul iniţial al parcului a fost premiat la "Expoziţia de arhitectură sportivă", la Jocurile Olimpice din Berlin (1936), cu medalia de bronz. 

Întins pe aproape 30 de hectare între cele două ramuri ale Someşului, locul este o adevărată grădină olimpică în miniatură. Terenul ales pentru construirea noului parc se afla pe malul Someşului, spre vest de Parcul Central, aflându-se în proprietatea Academiei Agricole (actuala USAMV - n.r.). Convenţia din 1931, prin care toată această parte era donată pentru construirea viitorul parc sportiv, a fost semnată de rectorul Mihail Şerban din partea Institutului Agronomic, de profesorul dr. Ioan Goia, din partea "ASTREI" şi de dr. Iuliu Haţieganu, care ocupa funcţia de prorector al universităţii, precizează site-ul https://clujulcultural.ro.

Parcul sportiv din Cluj-Napoca a fost pus în serviciul educaţiei tineretului pentru a promova dezvoltarea armonică a forţelor fizice, morale şi intelectuale, oferind cele mai active surse de conservare şi de recreaţie: aer, soare, apă. El cuprinde terenuri multiple pentru toate sporturile, jocurile şi exerciţiile fizice, un bazin de înot, o sală de atletism cu pista de 60 metri, având opt culoare, cărora li s-au mai adăugat, de-a lungul timpului, o sală de jocuri sportive (actuala Sală "Vasile Geleriu").

Poarta din lemn de la intrare a fost lucrată de un meşter din Albac, iar Biserica din lemn, construită în stil maramureşan, (care a ars în 1990), a adunat în perioada interbelică, multe generaţii de studenţi la slujbele religioase desfăşurate în perioada sărbătorilor tradiţionale. Pe o platformă, aproape de clopotniţă, era fixată într-un colţ o mică plăcuţă de lemn cu inscripţia: "Ideea parcului sportiv s-a născut la moartea lui Ţuţu Haţieganu - 1928".

Specialiştii din partea Agronomiei s-au ocupat cu alegerea soiurilor de arbori care au fost plantaţi de un grup de studenţi mobilizaţi de antrenorul Ion Arnăutu, în primăvara anului 1934, propunându-şi ca acest parc să semene cu o grădină olimpică în miniatură.

Extinderea facilităţilor educative s-a accentuat în ultimii ani, astfel că în 1997 parcul a fost înzestrat cu o pistă modernă din material sintetic pentru atletism. Iubitorii de fotbal pot beneficia de un teren de minifotbal cu suprafaţă sintetică şi nocturnă, cu vestiar şi duşuri, amenajat în 2005. Printre atracţiile celor care merg în acest parc se numără şi bazinul acoperit de nataţie, de dimensiuni olimpice, unde pe lângă antrenamente, se desfăşoară şi numeroase cursuri de înot pentru cei mici.

Un moment important în istoricul Parcului "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca îl reprezintă vizita regelui Carol al II-lea, la sfârşitul anului 1936, cu prilejul concursului de automobile de pe Coasta Feleacului. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.clujulcultural.ro