Asociaţia Presei Sportive din România (APS) a luat fiinţă la 3 decembrie 1927, când a avut loc şi Adunarea Generală de constituire, în prezenţa ziariştilor profesionişti din întreaga ţară, potrivit https://apsmedia.ro/istoria-apsr/. Cu numai trei ani în urmă, la 1 iulie 1924, se înfiinţase la Paris Asociaţia Internaţională a Presei Sportive (AIPS), iar primul Congres Internaţional al Presei Sportive a avut loc la 3 iulie 1924.

Cu prilejul semnării actului de constituire a APS, s-a votat şi statutul Asociaţiei, ce avea ca scop, pe lângă promovarea sportului la nivel naţional, "ocrotirea intereselor morale şi materiale ale ziariştilor sportivi, strângerea relaţiilor colegiale şi de solidaritate profesională între membrii ei, creşterea prestigiului corporaţiei", precum şi afilierea la AIPS.

Tot atunci s-a ales şi primul Comitet al APS, din care făceau parte cunoscuţi ziarişti sportivi ai vremii precum: Grigore Caracostea (preşedinte), Neagu Boerescu, N. Papagheorghe (preşedinte în perioada interbelică), ultimii doi aleşi ca vicepreşedinţi, E. Dumitrescu (secretar).

În ciuda faptului că, în 1924, în România nu exista o asociaţie a presei sportive oficial constituită, ziariştii români se bucurau de un larg prestigiu, astfel că la primul Congres al AIPS, alături de reprezentanţii ţărilor fondatoare - Austria, Belgia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Suedia şi Ungaria - s-au aflat şi alte 21 de state în calitate de "observatoare", printre care şi România. În primul Comitet AIPS a fost ales membru A. Keppich, reprezentantul României pentru perioada 3 iulie 1924 - 5 august 1928, iar la cel de-al doilea Congres al asociaţiei din 5 august 1929, România figura deja printre cele 27 de ţări afiliate.

În 1936, la Berlin, a avut loc cea de-a VI-a ediţie a Jocurilor Olimpice. Cu acest prilej s-au desfăşurat, la 31 iulie 1936, şi lucrările Congresului AIPS. Prezent ca trimis al Gazetei Sporturilor, ziaristul Camil Morţun, primul trimis special al unei publicaţii româneşti la o olimpiadă, a participat şi la reuniunea presei internaţionale, prilej cu care a fost ales în Comitetul Director şi N. Papagheorghe, la acea vreme preşedinte APS, pentru mandatul 31 iulie 1936 - 31 august 1939.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, AIPS şi APS aproape că şi-au încetat activitatea. APS şi-a reluat activitatea în anii 1942-1943, prin înfiinţarea unui Colegiu de Presă, care nu şi-a dovedit, însă, viabilitatea. Conform sursei citate, în deceniile următoare nu se poate vorbi de o veritabilă activitate în presa sportivă, mai ales că şi numărul ziariştilor sportivi a scăzut dramatic. Doar ziarul "Sportul popular" continua promovarea ideilor sportului şi a educaţiei fizice, rămânând unicul nucleu de formare a unor ziarişti sportivi, deveniţi apoi profesionişti ai scrisului: Tudor Vornicu, Dan Gârleşteanu, Victor Bănciulescu, Aurel Neagu, Jack Berariu, Constantin Comarninschi, Hristache Naum, Mircea Costea, Ioan Chirilă, Emanuel Valeriu, Sebastian Bonifaciu, Radu Voia şi mulţi, mulţi alţii, unii dintre ei în activitate şi în prezent.

Perioada de inactivitate, dar şi condiţiile politice, a determinat AIPS să excludă APS din asociaţie, lucru răsfrânt asupra întregii bresle a ziariştilor sportivi. Abia la Congresul de la Lyon, din 6-11 mai 1963, se acceptă revenirea României în AIPS, alături de Islanda, Chile şi Mexic. De altfel, această dată figurează în analele AIPS ca anul afilierii României la Asociaţia Internaţională, deşi, în mod firesc, trebuia să rămână anul 1929.

Ziariştii sportivi români au continuat să se afirme, unul dintre cele mai cunoscute nume fiind Aurel C. Neagu, care în 1968 era preşedinte al Clubului Presei Sportive şi Turistice din Romania şi redactor-şef la ziarul Sportul. În perioada 1-5 mai 1968, s-a desfăşurat cel de-al 32-lea Congres al AIPS, manifestare care "surprinde printr-o excelentă factură, iar Aurel Neagu confirmă că este o personalitate puternică a presei în această regiune europeană". (sursa - Asociaţia Internaţională a Presei Sportive, Congres 32, Bucureşti 1968, p. 16)

Preşedinte activ al APS şi apoi preşedinte onorific, până la decesul său, în 1995, Aurel C. Neagu va deveni, în 1973, membru al Comitetului Director, iar în luna mai 1989 va fi ales membru de onoare al AIPS.

Dacă până în 1989 întreaga activitate a presei sportive era grupată în jurul singurului cotidian de specialitate - Sportul (deşi excelenţi gazetari existau şi la Radio, Televiziunea Română, Agerpres, sau la marile ziare, "Scânteia", "Scânteia tineretului", "România liberă"), după aceea este de consemnat o veritabilă "explozie" în ceea ce priveşte dezvoltarea presei sportive. "Sportul", care revine astfel la denumirea dinainte de război - "Gazeta Sporturilor", "Sportul românesc" (1991), "Sport XXI" (1995) sau "ProSport" (1997), cărora li se alătură multe publicaţii din provincie, devin exponente ale unei prese sportive de calitate. Secţiuni speciale sau pagini de sport vor conţine şi celelalte publicaţii ("Ziua", "România liberă", "Evenimentul zilei", "Naţional", "Adevărul", "Jurnalul Naţional", "Cronica Română", "Azi", "Cotidianul", "Libertatea", "Telegraf" Constanţa, "Adevărul" Arad, "Transilvania Expres" Braşov, "Gazeta de Sud" Craiova, "Monitorul" Iaşi etc.), dovedindu-se că sportul este un domeniu de mare atractivitate publicistică. În acelaşi timp, spaţii deosebite vor acorda şi studiourile de televiziune şi radio (TVR, ProTv, Antena 1, Tele 7 abc, Studioul Iaşi, Uni Plus Radio, Radio Total, ProFm - Bucureşti, Radio Timişoara, Radio Tg. Mureş, Radio Sonic Cluj etc.), de pe întreg cuprinsul ţării. (sursa - volumul "Presa Sportivă din România" (1864-1997), sub semnătura lui Nicolae Postolache, Editura Profexim, 1997)

După 1989 a urmat o reorganizare radicală a activităţii APS: 1990-1995 - preşedinte Constantin Macovei, secretar general Geo Raeţchi; din 1995 - preşedinte Emanuel Fântâneanu, secretar general Paul Zaharia. În 1997, asociaţia avea 860 de membri în aproximativ o sută de redacţii din ţară, dintre care 101 şi membri ai AIPS.

APS desfăşoară o bogată activitate de consolidare a profesiunii de ziarist sportiv, tineri jurnalişti participând la diverse seminarii internaţionale, la mari competiţii, ca reprezentanţi ai APS.

Asociaţia organizează anual o Gală a Premiilor, prilej cu care sunt desemnaţi cei mai buni sportivi ai României, acordându-se, totodată, şi distincţii pentru publicistică, două dintre premii purtând numele unor gazetari iluştri (Aurel Neagu - pentru publicistică, Victor Bănciulescu - pentru carte sportivă).

În bună tradiţie, APS este sponsorul unor Cupe ale Presei, organizate de diverse publicaţii sau de Liga de fotbal al ziariştilor. Un aport important îl au gazetarii, membri ai APS, şi la activitatea internaţională, în Buletinul AIPS şi în diverse reviste editate de Asociaţia Internaţională sau Uniunea Europeană, fiind publicate diverse articole despre presa sportivă românească. Unii dintre ziariştii sportivi români fac parte din diverse comisii de presă ale forurilor naţionale şi internaţionale, ca o recunoaştere a calităţii lor profesionale.

APS este, totodată, membră fondatoare a Uniunii Balcanice a Presei Sportive, înfiinţată în 1996.

În prezent, preşedintele APS este Dumitru Graur. De asemenea, Vlad Enăchescu este vicepreşedinte, Daniel Ion - Secretar General, iar membri ai conducerii APS sunt: Cătălin Cîrnu, Narcis Drejan, Alexandru Enciu şi Cristian Vlad.

În luna martie 2018, Asociaţia Presei Sportive din România a primit Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Margareta, Custodele Coroanei Regale. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.apsmedia.ro