Ziua mondială a filosofiei este marcată, anual, în cea de-a treia zi de joi a lunii noiembrie. În 2022, această dată este 17 noiembrie. Iniţiativa aniversării acestei zile aparţine Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), conform http://www.unesco.org/.

Tema propusă de UNESCO pentru ediţia din acest an a Zilei mondiale a filosofiei este "Omul viitorului" ("The Human of the Future"), potrivit http://www.unesco.org/. Suntem invitaţi să medităm asupra conceptului de umanitate într-o lume în care tehnologia nu doar că avansează în ritm alert, dar ne-a devenit indispensabilă. Poate evoluţia umană să ţină pasul cu avansul tehnologiei? Oare dependenţa tot mai accentuată de universul digital ne justifică să anticipăm un viitor în care însăşi definiţia omului va trebui revizuită? Care va fi impactul digitalizării asupra fiinţei umane în viitoarele decenii şi ce deznodământ va avea acest proces? Dacă în prezent, omul se foloseşte de tehnologie, oare va exista un punct de cotitură în care raportul de forţe se va inversa? Care sunt dilemele şi dificultăţile de natură etică şi epistemologică pe care le ridică o astfel de perspectivă?

Toate aceste întrebări fac obiectul simpozionului "Omul viitorului", organizat de UNESCO la Paris, între zilele de 16 şi 18 noiembrie 2022. În ziua de 17 noiembrie, în paralel, are loc, tot la sediul UNESCO din Paris, evenimentul "Balul filosofilor", în cadrul căruia logica şi raţiunea analitică se vor împleti cu poezia şi spectacolul de culori, într-o prezentare inedită, artistică, a cugetărilor şi concepţiilor unor filosofi celebri, precum Heraclit, Platon, Descartes, Hegel, Nietzsche, Merleau-Ponty şi Simondon.

În mesajul prilejuit de ediţia din 2020 a Zilei mondiale a filosofiei, Audrey Azoulay, directoarea generală a UNESCO, a arătat că însăşi organizaţia pe care o conduce este rodul unei filosofii, aceea a drepturilor omului, propusă de Immanuel Kant sau Bernardin de Saint-Pierre. "În această zi, UNESCO te invită să experimentezi mirarea filosofică cu privire la lumea înconjurătoare şi să demaşti dogme şi prejudecăţi; pe scurt, să descoperi universalitatea condiţiei umane", încheie Audrey Azoulay, citată de en.unesco.org.

Cu prilejul Zilei mondiale a filosofiei de anul acesta, Departamentul de Filosofie Practică şi Istoria Filosofiei, împreună cu Centrul de Formare în Filosofie din Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti organizează un workshop de filosofie pentru copii, via Google Meet, la care sunt invitaţi profesorii din învăţământul primar şi pre-şcolar, conform filosofie.unibuc.ro. Lectorul dr. Marin Bălan va susţine prezentarea "Cum să faci o lecţie de filosofie cu întrebările copiilor?", în cadrul căreia va prezenta "cuadrantul întrebărilor", un instrument creat de Philip Cam şi pe care profesorii îl pot folosi la ore pentru a genera întrebări în vederea unor discuţii aprofundate. Evenimentul are ca motto cugetarea lui Matthew Lipman, fondatorul filosofiei pentru copii: "Întrebarea pune îndoieli în mintea noastră, iar îndoiala este începutul cercetării".

Tot la 17 noiembrie 2022, profesor dr. Valentin Cojanu de la Academia de Studii Economice şi lector dr. Oana Şerban de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti vor analiza legăturile dintre filosofie şi economie, având ca puncte de reper texte semnate de gânditori precum Gian Paolo Faella, L.A. Duhs sau Alexandru Popovici, conform filosofie.unibuc.ro.

Ziua mondială a filosofiei a fost aniversată în premieră la 21 noiembrie 2002. Cu acel prilej, în cadrul Conferinţei generale UNESCO, s-a susţinut că: ''filosofia este disciplina care încurajează gândirea critică şi independentă, fiind capabilă să promoveze atât o mai bună înţelegere a lumii înconjurătoare, cât şi toleranţa, acceptarea altor puncte de vedere''.

Facultatea de Filosofie din România s-a înfiinţat la 1 septembrie 1860, prin Legea Bugetului din acel an, la propunerea lui Ion Maiorescu, sub denumirea de Facultatea filosofică, potrivit http://filosofie.unibuc.ro/.

În 1864, Facultatea de Filosofie a devenit facultate fondatoare a Universităţii din Bucureşti, în urma decretului de înfiinţare emis de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Între 1864 şi 1893, Facultatea de Filosofie a funcţionat împreună cu Facultatea de Litere sub numele de Facultatea de Litere şi Filosofie, iar din 1893, a devenit Facultatea de Filosofie şi Litere.

Din anul 1948, Facultatea de Filosofie a inclus secţii de sociologie, psihologie, pedagogie şi ziaristică. Începând cu 1977, facultatea a funcţionat în cadrul unei Facultăţi de Istorie - Filosofie, cu o secţie de filosofie-istorie. După 1989, Facultatea de Filosofie şi-a recăpătat locul distinct în cadrul structurii de organizare a Universităţii din Bucureşti, notează site-ul citat. Printre profesorii care au predat aici de-a lungul vremii, se numără Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu Motru, Dimitrie Gusti, Nae Ionescu, P.P. Negulescu, Ioan Petrovici, Mircea Florian, Tudor Vianu, Grigore Moisil.

Etimologic, termenul de ''filosofie'' înseamnă ''dragoste de înţelepciune''. Conform DEX, filosofia este ştiinţa constituită dintr-un ansamblu închegat de noţiuni şi idei, care interpretează şi reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)