La 12 noiembrie, Armata Română celebrează Ziua Cercetaşilor Militari.

Marcarea acestei zile face trimitere la momentul constituirii primului element organizat al unităţilor de cercetaşi în Armata Română.

Una dintre cele mai de temut arme ale oricărei armate moderne este reprezentată de cercetaşi. Sunt cei care culeg informaţii despre inamic, în orice fel de condiţii de timp şi de vreme, ziua sau noaptea, infiltrându-se în teritoriul inamic, învăţând comportamentul local şi observând indicii utile care pot constitui parte a activităţii desfăşurate.

"Cercetaşii sunt controlorii vigilenţei de care dau dovadă toate celelalte unităţi ale armatei (...) sunt ca şi străini în propria lor ţară pentru că ei nu trebuie să fie văzuţi sau simţiţi că sunt în zonă nici de militarii din unităţile pe care le verifică, dar nici de populaţia civilă; cercetaşii acţionează în condiţii atipice şi anume: pe timp de vizibilitate redusă, în timpul intemperiilor de orice fel, urmărind realizarea surprinderii şi încercând să-şi îndeplinească misiunile fără a folosi, pe cât posibil, violenţa", descrie specificul acestei arme generalul Dumitru Miu în volumul "Batalionul 404 Cercetare - Istoria unor învingători'' (Bucureşti, Editura Universităţii Naţionale de Apărare "Carol I", 2012).

La 12/24 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, prin Ordinul de Zi nr. 83, actul de constituire a "Secţiei a II-a" din cadrul "Corpului de Stat Major General", potrivit www.mapn.ro.

În data de 24 octombrie 1964, a avut loc transformarea Companiei 258 Cercetare din garnizoana Iaşi în Batalionul 161 Cercetare, cu reşedinţa la Vaslui, prin Ordinul Ministrului Forţelor Armate; în 1969 are loc primirea Drapelului de luptă şi restructurarea unităţii, prin desfiinţarea companiei de cercetare pe tancuri şi înfiinţarea celei pe autoturisme; primirea, din noiembrie 1970, a titulaturii de Batalionul 101 Cercetare, care din 20 martie 1995 a fost dislocat din garnizoana Vaslui, în garnizoana Roman, potrivit volumului "Calendarul Tradiţiilor Militare" (2010).

La 1 iulie 2019, în garnizoana Someşeni (Cluj), a fost marcată printr-o serie de manifestări, ceremonial religios şi militar, împlinirea a 50 de ani de la constituirea Regimentului 317 ISR "Vlădeasa". Unitatea a fost înfiinţată la 1 iulie 1969, sub denumirea Compania 317 Cercetare în Adâncime în cadrul Armatei a 3-a (devenită ulterior Armata a 4-a). Ca urmare a evenimentelor din vara anului 1968 din Cehoslovacia, când forţe ale Pactului de la Varşovia au invadat această ţară, s-a hotărât la nivelul Ministerului Forţelor Armate constituirea acestei arme de cercetare în adâncime. La 10 mai 1969, ministrul Forţelor Armate, Ion Ioniţă, emitea ordinul pentru constituirea Companiei 317 Cercetare în Adâncime, care ulterior avea să cunoască o evoluţie constantă, iar la 1 octombrie 1991 se transformă în Batalionul 317 Cercetare în Dispozitiv prin Paraşutare şi primeşte denumirea onorifică "Vlădeasa", potrivit ciivm.forter.ro. La 1 mai 1995, unitatea şi-a schimbat denumirea în Batalionul 317 Cercetare "Vlădeasa", pentru ca la 31 decembrie 2016 să se transforme în Regimentul 317 ISR "Vlădeasa". În zona de risc crescut din Angola, în anii 1996-1997, sunt dislocaţi, în misiune de menţinere a păcii, militari ai Regimentului 317 ISR "Vlădeasa". Au continuat să participe în misiuni de menţinere a păcii, sub mandat ONU sau NATO, în teatre din Kosovo, Bosnia, Afganistan, Irak, Sudan, Georgia, Nepal, indică ciivm.forter.ro. Cercetaşii continuă să reprezinte una dintre cele mai apreciate structuri ale Armatei Române şi prin prisma misiunilor desfăşurate în afara graniţelor naţionale. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)