Ziua mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice reprezintă un demers al Iniţiativei Globale pentru Bronhopneumopatia obstructivă cronică - Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease (GOLD), în colaborare cu profesionişti din domeniul sănătăţii şi grupuri de pacienţi din întreaga lume. Scopul acestei iniţiative este conştientizarea cu privire la boală, împărtăşirea cunoştinţelor şi dezbaterea metodelor de reducere a greutăţilor care vin odată cu Bronhopneumopatia obstructivă cronică, notează https://goldcopd.org/.

Prima Zi mondială de luptă împotriva Bronhopneumopatiei obstructive cronice a fost marcată în 2002, iar de atunci peste 50 de ţări din întreaga lume organizează evenimente de educare şi conştientizare cu această ocazie. Ziua a fost stabilită în a treia zi de miercuri a lunii noiembrie.

Ediţia din 2022 are ca temă ''Plămânii tăi pentru viaţă'' şi are loc la 16 noiembrie. Tema evidenţiază importanţa sănătăţii pe viaţă a plămânilor. De la naştere la maturitate, păstrarea plămânilor sănătoşi reprezintă o parte indispensabilă a sănătăţii viitoare şi a stării de bine. Această campanie se concentrează pe factorii determinanţi de la naştere la maturitate şi pe ceea ce se poate face pentru a promova o sănătate durabilă şi pentru a proteja persoanele vulnerabile.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică sau, pe scurt, BPOC este o boală pulmonară frecventă, estimările indicând peste 600 de milioane de pacienţi în toată lumea, conform https://marius-nasta.ro/. Conform Societăţii Române de Pneumologie - https://srp.ro, BPOC este o boală respiratorie cronică ce afectează atât bronhiile (bronşita cronică), cât şi plămânii (emfizem) şi se manifestă prin îngustarea progresivă şi ireversibilă a bronhiilor, ceea ce se însoţeşte de o scădere progresivă a capacităţii respiratorii. Limitarea fluxului de aer este de obicei progresivă şi asociată cu un răspuns anormal inflamator al plămânilor la particule nocive sau gaze.

Cel mai important factor de risc pentru BPOC este fumatul. Alte cauze includ: iritanţii pulmonari inhalaţi o lungă perioadă de timp (praful industrial sau substanţele chimice volatile); poluarea casnică; cauze genetice - deficitul unei anumite substanţe din organism. Un diagnostic de BPOC trebuie luat în considerare la orice individ cu simptome şi istoric de expunere la factori de risc şi trebuie confirmat prin spirometrie.

Simptomele de BPOC includ: tuse, dispnee de efort, producţie de spută. Odată cu evoluţia bolii, respiraţia grea se transformă în senzaţia de lipsă de aer, pe care o puteţi resimţi chiar şi la eforturi minime, pentru activităţi zilnice de rutină - când vă îmbrăcaţi, vă încălţaţi sau când vă faceţi toaleta zilnică, potrivit https://marius-nasta.ro/.

Un program de tratament al BPOC include patru componente: evaluare şi monitorizare boală, reducere factori de risc, tratamentul BPOC stabil şi tratamentul exacerbărilor. Educaţia pacientului poate ajuta la creşterea capacităţii de a înţelege boala, mai arată https://srp.ro. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril)

Sursa foto: goldcopd.org