DOCUMENTAR: Actriţa Mariana Mihuţ împlineşte 80 de ani (7 noiembrie)
Un nume important al teatrului şi filmului românesc, actriţa Mariana Mihuţ s-a născut la 7 noiembrie 1942. A fost admisă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, unde a studiat cu profesorii Pop Marţian şi Octavian Cotescu. A absolvit institutul în 1964, alături de colegii ei de promoţie Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogăşanu, potrivit https://www.cinemagia.ro/.
A debutat în teatru, în 1963, cu rolul Audrey, Rosalinda din piesa "Cum vă place" de William Shakespeare, la Studioul Casandra. Începând din 1964 şi până în 1972 a avut colaborări cu Teatrul Nottara, Teatrul Odeon, Teatrul Naţional din Bucureşti. În aceeaşi perioadă a fost actriţă la Teatrul Giuleşti (astăzi, Odeon). A jucat alături de actori extraordinari şi a avut colaborări cu mari regizori, potrivit https://www.tnb.ro/.
Primul său mare rol a fost cel al Martei, din filmul "Pădurea spânzuraţilor" (1965), în care a distribuit-o regizorul Liviu Ciulei. A jucat alături de un alt mare actor de teatru şi film, Victor Rebengiuc, care a interpretat rolul lui Apostol Bologa, viitorul soţ al Martei. În acelaşi an, cei doi actori îndrăgostiţi s-au căsătorit.
Actorii Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc susţin un discurs cu ocazia decernării Premiilor Gopo pentru întreaga carieră, Bucureşti, 3 mai 2022.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Actriţă a Teatrului Bulandra (din 1972) şi a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti (din 2017), Mariana Mihuţ a avut şansa să colaboreze cu regizori ca Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Sanda Manu, Silviu Purcărete, Gelu Colceag, Ion Caramitru, Felix Alexa, Andrei Şerban. A jucat în nenumărate piese, între care amintim: "Revizorul" de Gogol (1972), "A douăsprezecea noapte" de W. Shakespeare (1973), "Interviu" de Ecaterina Oproiu (1976), "Pescăruşul" de A.P. Cehov (1977), "Furtuna" de W. Shakespeare (1978), "O scrisoare pierdută" de I.L. Caragiale (1979), "Cum se numeau cei patru Beatles" de Stephen Poljakoff (1980), "Luna dezmoşteniţilor" de Eugene O'Neil (1983), "Merlin" de Tancred Dorst (1991), "Teatrul comic" de Carlo Goldoni (1992), "Vizita bătrânei doamne" de Friederich Durrenmatt (1993), "Victor sau copiii la putere" de Roger Vitrak (1994), "Copilul îngropat" de Sam Shepard (1996), "O batistă în Dunăre" de D.R. Popescu (1997), "Petru" de Vlad Zografi (1998), "Levantul" de Mircea Cărtărescu (1999), "Mutter Courage" de Bertolt Brecht (1999), "Unchiul Vanea" de A.P. Cehov (2001), "Căsătoria" de Gogol (2003), "Sorry" de Aleksandr Galin (2004), "Neînţelegerea" de Albert Camus (2006), "Lear" de W. Shakespeare (2008), "Îngropaţi-mă pe după plintă" de Pavel Sanaev (2011), "Lear(a)" de W. Shakespeare (2012), "Conul Leonida faţă cu reacţiunea" de I.L. Caragiale (2012), "Cutia Pandorei" de Katalin Thuroczy (2015), "Fetiţa soldat" de Mihaela Michailov (2016), "Umbre" de Marilia Samper (2017), "Regele moare" de Eugene Ionesco (2017), conform site-ului Teatrului Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti,https://www.tnb.ro/
A interpretat, de asemenea, numeroase roluri în teatru radiofonic, teatru TV, diverse emisiuni, recitări de poezie. Între piesele de teatru TV în care a putut fi urmărită se numără "Idioata", "Cadavrul viu", "Aici nu doarme nimeni", "Nebunia lui Pantalone", "Ciuta", "O scrisoare pierdută", "Improvizaţia de la Versailles", "Îngerii trişti", "Ursul", "D-na Ministru", "Piatra din casă".
Actriţa Mariana Mihut, la evenimentul prilejuit de omagierea maestrului Liviu Ciulei, Teatrul Bulandra, Bucureşti, 30 noiembrie 2011.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
După marele succes al filmului "Pădurea spânzuraţilor", actriţa a fost distribuită într-o serie de lungmetraje realizate de regizori români consacraţi: "Dimineţile unui băiat cuminte" (1967, regia Andrei Blaier), "Ciuta" de Victor Ion Popa (1970, Geo Saizescu), "Păcală (1974, regia Geo Saizescu), "Capcana" (1974, regia Manole Marcus), "Muschetarul român" (1975, regia Gheorghe Vitanidis), "Cadavrul viu" (1975, regia Cornel Popa), "Tănase Scatiu" (1976, regia Dan Piţa), "O scrisoare pierdută" (1977, regia Liviu Ciulei), "Profetul, aurul şi ardelenii" (1978, regia Dan Piţa), "Ultima frontieră a morţii" (1979, regia Virgil Calotescu), "Echipaj pentru Singapore" (1981, regia Nicu Stan), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981, regia Lucian Pintilie), "Cei care plătesc cu viaţa" (1991, regia Şerban Marinescu), "Balanţa" (1992, regia Lucian Pintilie), "Cel mai iubit dintre pământeni" (1993, regia Şerban Marinescu), "Tatăl fantomă" (2011, regia Lucian Georgescu), potrivit https://www.cinemagia.ro/.
Pentru performanţele sale în teatru şi film, actriţa a fost răsplătită cu numeroase premii: Premiul UNITER pentru interpretare feminină - "Merlin" (1991), Premiul UNITER pentru interpretare feminină - "Ursul" (1992), Premiul UNITER pentru interpretare feminină - "Copilul îngropat" (1996), Premiul UNITER de Excelenţă (1997), Premiul oraşului Bucureşti pentru "O batistă în Dunăre" (2000), Premiul "Cea mai bună actriţă" Braşov (2004), Premiul UNITER pentru rolul Inna Rasadina - "Sorry" (2004), Premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă în rol principal - "Lear" (2009), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în rol principal - "Îngropaţi-mă pe după plintă" (2012), Premiul UNITER pentru întreaga activitate (2017), Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriţă în rol principal - "Regele moare" (2018), notează https://www.tnb.ro/.
În anul 2000, a fost decorată de Preşedinţia României cu Ordinul Serviciu Credincios în Grad de Ofiţer pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii, precizează https://canord.presidency.ro/.
Actriţa Mariana Mihuţ a primit, la 27 noiembrie 2011, o stea pe Aleea Celebrităţilor pentru întreaga carieră artistică, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Piaţa Timpului din Bucureşti.
În stagiunea curentă a Teatrului Naţional Bucureşti 2022-2023, actriţa Mariana Mihuţ joacă în spectacolele "Umbre" de Marilia Samper (2017, regia Vlad Cristache) şi în "Regele moare" de Eugene Ionesco (2017, regia Andrei şi Andreea Grosu). De asemenea, la Teatrul Bulandra, joacă în spectacolul "Băieţii de Zinc" după romanul cu acelaşi nume al Svetlanei Aleksievici, laureată a Premiului Nobel în 2015.
La 3 mai 2022, cu prilejul cele de-a XVI-a ediţii a Galei Premiilor Gopo, Mariana Mihuţ şi Victor Rebengiuc, au fost omagiaţi cu "Premiul Gopo pentru Întreaga Carieră", potrivit https://premiilegopo.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Conacul Executiv' a devenit oficial 'Casa Albă' (17 octombrie 1901)
Președintele Theodore Roosevelt (1901-1909) a preluat mandatul, în urma asasinării președintelui William McKinley (1897-1901), fiind cel mai tânăr președinte de până atunci al SUA, notează https://www.whitehousehistory.org/. Având o familie numeroasă, cu șase copii, întregul etaj d
17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial
La 17 octombrie, în fiecare an, este marcată, la nivel internațional, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, dedicată valorizării și protejării tradițiilor, meșteșugurilor, expresiilor artistice și obiceiurilor care definesc identitatea culturală a popoarelor, notează https://www.cnr-unesco.ro/. Co
17 octombrie - Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția 47/196 adoptată la 22 decembrie 1992, a declarat ziua de 17 octombrie Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei și a invitat toate statele să dedice această zi prezentării și promovării, după caz în contextul național, a unor activități concrete privind eradicarea sărăciei și a lipsurilor.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 octombrie
Ortodoxe Sf. Proroc Oseea; Sf. Cuv. Mc. Andrei Criteanul Greco-catolice Sf. pf. Osea; Sf. cuv. m. Andrei din Creta Romano-catolice Ss. Ignațiu din Antiohia, ep. m.; Osea, profet Sfântul Proroc Osea este pomenit în calendarul creștin ortodox la 17 octombrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 octombrie
Este a 290-a zi a anului 2026. Au mai rămas 75 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 18 h 28 m. Luna răsare la 14 h 20 m și apune la 22 h 44 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 12-16 octombrie 2026
Principalul eveniment din spațiul Uniunii Europene a fost reuniunea Consiliului European de la Bruxelles (15-16 octombrie). Agenda europeană a fost dominată de competitivitatea economică, prețurile energiei, sprijinul pentru Ucraina, relațiile comerciale cu China și viitorul buget multianual al UE. Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor a fost marcată la
Retrospectiva evenimentelor interne 12-16 octombrie 2026
Depunerea în parlament de către premierul desemnat, Luca Niculescu, a listei de miniștri (PSD și independenți) și a programului de guvernare, stabilirea votului de învestitură pentru data de 20 octombrie, participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul European de toamnă (15-16 oct), precum și la reuniunea Prietenii Coeziunii sau la o discuție trilate
UPDATE Lista miniștrilor și programul de guvernare, depuse la parlament (calendarul formării guvernului)
Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus, la Parlament, în seara zilei de 15 octombrie, lista cu membrii Guvernului și programul de guvernare. Lista este formată din 18 miniștri, dintre care doi sunt miniștri delegați. Membrii Guvernului propus sunt: * Prim-ministru - Luca Niculescu; * Viceprim-ministru ș
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Ediția a 36-a a Festivalului Național de Teatru București (FNT), program permanent al UNITER și unul dintre cele mai importante evenimente teatrale din România, are loc la București, în intervalul 16-25 octombrie 2026, potrivit https://fnt.ro/. Ediția din acest an cuprinde, pe lângă spectacolele
Cea de-a 36-a ediție a Festivalului Național de Teatru (16-25 octombrie)
Între zilele de 16 și 25 octombrie 2026, are loc Festivalul Național de Teatru, ajuns la ediția cu numărul 36. Timp de zece zile, spectacolele și evenimentele sunt găzduite de teatre și spații culturale din București, arată site-ul oficial al evenimentului, fnt.ro. Tema ediției de anul este '(...)perfect um
16 octombrie - Ziua mondială a alimentației (ONU)
Ziua mondială a alimentației este sărbătorită la 16 octombrie, în fiecare an. Decizia de a marca Ziua mondială a alimentației în această zi a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), care s-a desfășurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Data de 16 oc
16 octombrie - Ziua europeană a resuscitării
Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, cu scopul educării populației în ceea ce privește importanța acordării primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardio-respirator, în vederea reducerii numărului de decese înregistrate din această cauză. Inițiativă a Consiliului European de Resuscitare (ERC), această zi a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Longhin Sutașul Greco-catolice Sf. Longin, sutașul; Sf. Margareta Maria Alacoque Romano-catolice Ss. Margareta M. Alacoque, călug.; Hedviga, călug.; Longin, m. Sfântul Mucenic Longhin Sutașul este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 octombrie
Este a 289-a zi a anului 2026. Au mai rămas 76 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 32 m și apune la 18 h 30 m. Luna răsare la 13 h 36 m și apune la 21 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 octombrie - Ziua națională a comerțului electronic
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua națională a comerțului electronic, instituită prin Legea 144/2020, cu scopul informării și conștientizării cu privire la existența acestui tip de comerț. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, la 5 mai 2020, și Camera Deputaților, ca for decizional, la 30 iunie 2020, au adoptat propunerea le