Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor este marcată, în fiecare an, la 5 noiembrie. Adunarea Generală a ONU a hotărât, în 2015, ca data de 5 noiembrie să fie cunoscută drept Ziua mondială de conştientizare a tsunami-urilor. Iniţiativa a aparţinut Japoniei, care, datorită experienţei sale repetate, a acumulat de-a lungul anilor expertiză majoră în domenii precum avertizarea timpurie a tsunami-urilor, acţiune publică şi o reconstrucţie mai bună după un dezastru pentru a reduce un impact viitor. Organizaţia ONU pentru reducerea riscului de dezastru (UNDRR) facilitează respectarea Zilei mondiale de conştientizare a tsunami-urilor în colaborare cu sistemul Naţiunilor Unite, notează https://www.un.org/.

În 2022, ziua se desfăşoară sub tema #TsunamiDay#GetToHighGround, o atenţionare pentru ca atunci când un tsunami loveşte, toată lumea trebuie să ajungă într-un loc înalt. Tsunami-urile pot fi mortale, dar nu ar trebui să fie. Avertizarea timpurie şi acţiunea timpurie sunt instrumente eficiente pentru a proteja oamenii, salvând vieţi şi împiedicând pericolul să se transforme într-un dezastru. Sistemele de avertizare timpurie pentru mai multe pericole (multi-hazard) trebuie să monitorizeze o serie de sisteme pentru a furniza alerte privind tsunami-urile iminente şi alte pericole, oferind suficient timp pentru ca persoanele aflate în pericol să acţioneze. În plus, sistemele trebuie să fie proiectate în aşa fel încât să parcurgă "ultima milă" - asigurându-se că avertismentul ajunge la comunităţile expuse riscului. Pentru ca sistemele de avertizare timpurie să fie eficiente, ele trebuie să detecteze diferitele pericole ce pot apărea singure, simultan sau în cascadă, potrivit https://tsunamiday.undrr.org/.

Exerciţii regulate de tsunami şi planuri de evacuare au loc în 18 ţări din Asia şi Pacific, care implică peste 60.000 de studenţi şi profesori, ceea ce înseamnă că, odată primită o avertizare de tsunami, aceştia ştiu ce proceduri să urmeze. Conceptul #GetToHighGround este de a implica cetăţenii, de a creşte gradul de conştientizare cu privire la tsunami şi riscul de coastă, adaptând acţiunea la contextul local.

Avertizarea timpurie şi acţiunea timpurie salvează vieţi, însă, doar jumătate din populaţia lumii este acoperită de sisteme de avertizare timpurie. Oamenii din ţările cel mai puţin dezvoltate şi micile state insulare în curs de dezvoltare au cea mai mică acoperire. În martie 2022, secretarul general al ONU, António Guterres, a anunţat că "Organizaţia Naţiunilor Unite va conduce o nouă acţiune pentru a se asigura că fiecare persoană de pe Pământ este protejată de sisteme de avertizare timpurie în termen de cinci ani". Aceasta include sisteme de avertizare timpurie pentru tsunami, potrivit https://tsunamiday.undrr.org/.

Foto: (c) KYODO via REUTERS 

Tsunami-urile sunt fenomene naturale rare, care pot fi distrugătoare. În ultimii 100 de ani, peste 260.000 de oameni au murit în 58 de cazuri provocate de aceste imense valuri. Cu o medie de 4.600 de morţi, acest fenomen a depăşit orice alt dezastru natural. Cel mai mare număr de decese a fost provocat de tsunamiul care a avut loc în urma seismului din Oceanul Indian produs la 26 decembrie 2004, în apropierea coastei de vest a insulei Sumatra. Cutremurul, cu magnitudinea 9 pe Richter şi cu epicentrul localizat la o adâncime de 40 de kilometri în ocean, a generat valuri uriaşe. Acestea au afectat 14 ţări din Oceanul Indian, cele mai grav lovite fiind Indonezia, Sri Lanka, India şi Thailanda, generând peste 227.000 de morţi, iar peste un milion de case au fost distruse.

În ianuarie 2005, cu prilejul reuniunii internaţionale de la Kobe, regiunea Hyogo (Japonia), a fost adoptat Cadrul de Acţiune Hyogo 2005-2015, primul acord global cuprinzător privind reducerea riscului de dezastre. Totodată, a fost creat Sistemul de avertizare şi atenuare a tsunami-urilor din Oceanul Indian, care dispune de zeci de staţii seismografice şi de monitorizare a nivelului mării, care difuzează alerte către centrele naţionale de informare privind tsunami. În 2015, la Sendai (Japonia) a fost stabilit Cadrul de Acţiune Sendai 2015-2030 pentru reducerea riscului de dezastre, în cadrul celei de-a treia Conferinţe mondiale a ONU privind reducerea riscului de dezastre (WCDRR). A fost primul acord major al agendei de dezvoltare post-2015, cu şapte obiective şi patru priorităţi de acţiune. Cadrul de la Sendai a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU, care a urmat conferinţei.

Foto: (c) KYODO via REUTERS  

Deciziile şi rezoluţiile adoptate în iunie 2021, la cea de-a 31-a sesiune a Comisiei Oceanografice Interguvernamentale a UNESCO (UNESCO/COI), vizează eforturile globale de consolidare a pregătirii pentru tsunami. "Deceniul Oceanului" al ONU (2021-2030) oferă "o oportunitate o dată într-o generaţie" de a îmbunătăţi sistemele de detectare a tsunami-urilor şi de avertizare timpurie "chiar din imediata clipă în care acestea se formează" şi de a îmbunătăţi pregătirea comunităţilor de coastă pentru tsunami prin intermediul programului UNESCO/COI pentru tsunami, arată https://ioc.unesco.org.

Foto: (c) KYODO via REUTERS  

Cuvântul "tsunami" cuprinde termenii niponi "tsu" (însemnând port) şi "nami" (însemnând val). Un tsunami este o serie de valuri enorme create de o perturbare subacvatică asociată de obicei cu seisme care au loc sub sau în apropierea oceanului. Erupţiile vulcanice, alunecările de teren submarine şi căderile de stânci de coastă pot genera, de asemenea, un tsunami, la fel ca un asteroid mare care loveşte suprafaţa oceanului. Se formează în urma unei mişcări verticale a fundului mării cu deplasarea consecventă a masei de apă. Valurile de tsunami arată adesea ca nişte ziduri de apă ce inundă ţărmurile şi pot fi periculoase de-a lungul unei perioade mari de timp, acestea venind la fiecare 5 până la 60 de minute. Este posibil ca primul val să nu fie cel cu cea mai mare înălţime ci următoarele care vor veni. Valul se retrage adesea spre mare, cât de departe poate vedea o persoană, fiind expus fundul mării. Următorul val va inunda cu putere ţărmul în câteva minute, purtând şi nenumărate resturi plutitoare din ceea ce a fost distrus de valurile anterioare, notează https://www.un.org/. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)