Fortăreaţa masivă Kalemegdan este unul dintre cele mai reprezentative obiective ale capitalei Serbiei. Localizată pe o zonă înaltă la confluenţa Sava cu Dunărea, fortăreaţa a fost un important punct strategic în istoria Serbiei.

A fost ridicată o aşezare în timpul celţilor şi fortificată de romani, în secolul II, în timpul cărora este denumită Singidunum, importantă componentă parte a limesului dunărean de apărare a graniţei imperiului. Goţii au afectat o parte din construcţie, iar hunii au distrus-o. A fost reconstruită de împăratul bizantin Iustinian şi a primit numele Beograd pe măsură ce slavii au început să intre în Balcani. În anul 1284 a devenit un important centru sârb, iar din anul 1404 este capitală. Stefan Lazarevic a dezvoltat castelul, care a fost recucerit de unguri după moartea acestuia în anul 1427. Ungurii au apărat oraşul împotriva asediului otomanilor de nenumărate ori, însă a fost cucerit de Suleiman Magnificul în 1521. În 1688, oraşul a fost cucerit de austrieci, fiind readus în 1717 sub controlul local, potrivit https://www.balkanhistory.org. O mare parte a fortăreţei a fost construită în timpul perioadei austriece, fiind utilizate principiile arhitectului inginer militar francez Sébastien Le Prestre de Vauban. Şi după cucerirea de către otomani, în 1740, aceştia din urmă au continuat lucrările respectând aceleaşi principii ale arhitectului francez. Fortăreaţa a avut o garnizoană otomană chiar şi după revolta sârbă, controlul local deplin restabilindu-se în 1867.

Este un important complex istoric şi cultural, plasat într-un frumos parc din Belgrad. Numele face trimitere la întreg platoul spaţios care împrejmuieşte fortăreaţa şi care a fost transformat într-un parc în anii 80 ai secolului XIX. În perioada în care fortăreaţa reprezenta avanpostul militar central al Belgradului, platoul avea şi rolul de a ţine la distanţă inamicul, fiind un post extraordinar de observare şi avertizare pentru anunţarea pregătirii trupelor. Denumirea derivă din termeni proveniţi din limba turcă: kale înseamnă fort, iar megdan reprezintă teren. Turcii o denumiseră ''dealul de observare''. A fost transformată într-un parc din ordinul prinţului Mihailo Obrenovici, după ce fortăreaţa a revenit sub controlul deplin al sârbilor (1867). Planul arhitectural a fost realizat de Emilijan Josimović, primul urbanist sârb important. Covorul de vegetaţie a fost plantat în perioada 1873-1875, în perioada de conducere a fortăreţei de către comandantul colonel Dragutin Zabarac, adjunctul la comandă al prinţului Milos Obrenovici.

În 1890 a fost demarat planul de dezvoltare al fortăreţei când autorităţile militare au oferit parcul autorităţilor civile ale Belgradului. Primarul Belgradului de la acel moment, Nikola Pasici, a aprobat un credit de 10.000 de dinari pentru lucrările de reglementare ale Kalemegdan, potrivit https://www.beograd.rs/. În acest sens, în anul 1905, parcul a fost extins prin dezvoltarea Mali Kalemegdan, care se întinde de la Pavilionul de artă Cvijeta Zuzorić până la grădina zoologică. Înainte de primul Război Mondial, fortăreaţa Kalemegdan a fost extinsă până la actualele scări de piatră, pentru ca din anul 1931 întreaga sa incintă să fie extinsă până la oraşul de sus.

În zona din partea cunoscută de localnici drept superioară a fortăreţei se află Monumentul Victoriei, unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale Belgradului, expunând o statuie înaltă de 14 metri a unui bărbat. A fost ridicată în anul 1913 de faimosul sculptor Ivan Mestrovici, potrivit https://belgradeatnight.com/.

Biserica ”Sf. Parascheva” din incinta Cetăţii Kalemegdan, Belgrad, Serbia, 21 februarie 2015.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Parcul găzduieşte monumente dedicate personalităţilor publice şi culturale. Fortăreaţa Kalemegdan include Muzeul militar, Pavilionul de artă Cvijeta Zuzorić, Institutul municipal pentru protecţia monumentelor culturale, grădina zoologică, parc de distracţii, terenuri de sport, restaurante şi alte locuri de petrecere a timpului liber, conform https://www.beograd.rs/. Regăsim turnul Nebojsa (în traducere neînfricat în limba sârbă), datând din perioada medievală, fiind construit la începutul secolului XV, în timpul regatului lui Stefan Lazarevici, ca parte a sistemului de securitate care proteja Belgradul de invazia otomană după asediul Belgradului din 1456, potrivit https://belgradeatnight.com/. Începând cu anul 1970, fortăreaţa găzduieşte şi Planetariumul din Belgrad.

Prin amploarea complexului şi diversitatea lucrărilor găzduite, trecând proba timpului, Fortăreaţa Kalemegdan este o importantă pagină de istorie a Serbiei şi un extraordinar reper cultural al capitalei Belgrad. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO