Situaţia creată prin înţelegerea de la Apatiu (6 octombrie 1437) nemulţumise ambele părţi - ţărănime şi nobilime - iar acest lucru va face ca la începutul lunii noiembrie 1437 răscoala să reizbucnească, cu o intensitate şi mai mare.

Prin înţelegerea de la Apatiu, censul anual revenea la 100 dinari, robota se menţinea la o zi pe an, iar iobagii aveau de plătit "daturile" de trei ori pe an, după vechiul obicei. Iobagii erau obligaţi să se prezinte la oaste, la chemarea voievodului sau a vicevoievodului Transilvaniei, iar dreptul lor de strămutare era îngrădit, fiind prevăzută necesitatea de a obţine aprobarea stăpânilor, care îi puteau readuce înapoi pe cei plecaţi fără învoire, se arată în ampla lucrare "Istoria românilor", apărută sub egida Academiei Române (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001). Nu se menţiona nimic despre nonă, despre reducerea şi despre fixarea sumei necesare pentru zeciuiala bisericii, despre adunarea anuală a reprezentanţilor satelor şi târgurilor. Această tendinţă de revenire la situaţia anterioară înţelegerii din 6 iulie 1437 indică un raport de forţe defavorabil răsculaţilor.

Reizbucnirea în noiembrie 1437 a răscoalei a fost faza de apogeu a mişcării, care ia caracterul unui război ţărănesc, scrie istoricul Ştefan Pascu în lucrarea sa "Bobâlna" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1963). În fruntea mişcării se impune ca un conducător cu calităţi deosebite Anton cel Mare din Buda, care devine căpetenia principală a răsculaţilor. Nobilimea şi-a ales drept căpetenie pe Desideriu de Losoncz, unul dintre cei mai puternici nobili ai Transilvaniei. Acesta a fost impus drept căpitan general al oastei feudale, probabil, de regele Sigismund, indică lucrarea citată mai sus. Totodată, Desideriu de Losoncz era şi personal interesat în înăbuşirea fără cruţare a răscoalei, deoarece pe domeniile sale izbucniseră cele dintâi mişcări.

După reînceperea luptelor, răsculaţii şi-au îndreptat acţiunile în direcţia ocupării oraşelor şi târgurilor din regiunea cuprinsă de răscoală. Izvoarele vremii, narative şi diplomatice, cuprind informaţii cu privire la ocuparea oraşelor Aiud şi Cluj. "Este îndreptăţită însă presupunerea că, probabil, pe lângă răscularea tuturor satelor din aceste părţi, ţăranii au ocupat şi alte târguri şi oraşe aflate în această vastă arie cuprinsă de răscoală: Dej, Ocna Dejului, Sic, Turda, Cojocna, Huedia, poate şi Bistriţa" ("Bobâlna", Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1963). Orăşenimea săracă şi lucrătorii de la ocne au jucat un rol activ în înlesnirea ocupării oraşelor şi târgurilor respective.

Răsculaţii au ocupat oraşele Cluj şi Aiud, cel mai probabil, la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie 1437. Aiudul a fost ocupat cu ajutorul orăşenimii mijlocii şi sărace. Concomitent, în părţile Clujului s-au concentrat atât grosul armatei ţărăneşti cât şi cel al armatei feudale, ambele tabere dându-şi seama de importanţa stăpânirii oraşului Cluj.

Oastea ţărănească sub conducerea lui Anton cel Mare din Buda, Mihail Românul din Vireag, Ioan din Cluj şi a altor căpitani s-a apropiat de oraş din mai multe părţi. Răsculaţii şi-au aşezat tabăra pe un platou întins situat între satul Floreşti şi satul Cluj-Mănăştur, pregătindu-se pentru ocuparea Clujului. În acelaşi timp, s-a apropiat din diferite direcţii şi oastea nobiliară, condusă de Desideriu de Losoncz, "căpitanul întregii nobilimi din părţile Transilvaniei", Lorand Lepes, vicevoievodul Transilvaniei şi de alţi nobili. Bătălia dintre cele două oşti s-a dat pe la sfârşitul lunii noiembrie sau începutul lunii decembrie 1437, probabil chiar pe locul taberei unde poposise oastea ţărănească.

În urma bătăliei răsculaţii au ocupat Clujul, având şi ajutorul locuitorilor din Cluj-Mănăştur şi al populaţiei sărace care trăia în afara zidurilor oraşului, iobagi şi jeleri, lucrători, plebe orăşenească. Puternice detaşamente nobiliare s-au concentrat împotriva ţăranilor, care la apropierea iernii s-au stabilit în incinta cetăţii Cluj. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: (c) cunoastelumea.ro