Reuniunile Consiliul Mediu al UE şi Consiliul Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie) al UE, numirea generalului polonez Piotr Trytek la conducerea Misiunii de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), lansarea paginii "Learn" pe site-ul EUvsDisinfo.eu, un instrument de contracarare a propagandei ruse, sondajul Eurobarometru special privind efectul poluării aerului asupra sănătăţii şi a mediului înconjurător, s-au numărat printre evenimentele perioadei amintite.

Consiliul European
În cadrul Consiliului Mediu din 24 octombrie 2022, miniştrii mediului au aprobat o serie de concluzii care vor servi drept poziţie generală de negociere a UE pentru cea de a 27-a Conferinţă a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 27), ce va avea loc în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022. Consiliul a subliniat, în aceste concluzii, că nivelul mondial de ambiţie trebuie să crească în mod substanţial pentru ca obiectivul de 1,5 grade Celsius să rămână realizabil, în concordanţă cu Acordul de la Paris, şi invită toate ţările să prezinte ţinte şi politici ambiţioase, invitând economiile majore, cu precădere, să îşi revizuiască şi să îşi consolideze contribuţiile stabilite la nivel naţional (CSN-uri) în timp util pentru COP 27. Consiliul a solicitat adoptarea unui cadru global post-2020 pentru biodiversitate, care să includă obiective pe termen lung pentru 2050, rezultate intermediare şi obiective orientate spre acţiune pentru 2030, care să combată cu eficienţă şi în mod simultan atât factorii direcţi, cât şi pe cei indirecţi ai declinului biodiversităţii, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Miniştrii au desfăşurat o dezbatere cu privire la o propunere de revizuire a Directivei privind emisiile industriale, ce urmăreşte orientarea investiţiilor către instalaţii industriale de mari dimensiuni pentru a atinge obiectivul unei economii cu poluare zero, competitivă şi neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la extinderea domeniului de aplicare al directivei pentru a include şi alte tipuri de exploataţii zootehnice şi la mecanismul de sancţiuni şi compensaţii pentru prejudicii aduse sănătăţii la nivelul UE.

Consiliul şi-a dat aprobarea finală cu privire la Directiva privind încărcătorul comun. Aceasta înseamnă că, în 2024, portul de încărcare USB-C va deveni obligatoriu pentru o gamă largă de dispozitive electronice, cum ar fi telefoanele mobile, tabletele şi căştile. Nu va mai fi nevoie să fie cumpărat un încărcător diferit de fiecare dată când este achiziţionat un telefon mobil nou sau un dispozitiv similar: toate vor putea fi încărcate cu acelaşi încărcător.

Miniştrii au adoptat un nou act legislativ al UE care facilitează achiziţionarea în timp util a medicamentelor, a vaccinurilor şi a materiilor prime, precum şi accesul la acestea, activează finanţarea de urgenţă şi permite monitorizarea instalaţiilor de producţie atunci când apare o altă criză sanitară. Acest regulament al Consiliului privind furnizarea de contramăsuri medicale constituie una dintre bazele uniunii europene a sănătăţii. Alte două regulamente adoptate: un act legislativ revizuit privind "ameninţările transfrontaliere pentru sănătate" şi un Centru European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) consolidat.

Consiliul a adoptat un regulament care va institui un ghişeu unic pentru vămi. Noile norme vor stabili condiţiile adecvate pentru colaborarea digitală dintre autorităţile vamale şi autorităţile competente partenere la frontierele externe ale UE. Acestea urmează să faciliteze comerţul internaţional, să scurteze timpul de vămuire şi să reducă riscul de fraudă.

În cadrul reuniunii Consiliului Transporturi, Telecomunicaţii şi Energie (Energie) din 25 octombrie 2022, miniştrii energiei din UE au adoptat o abordare generală în legătură cu o propunere de stabilire a unor noi cerinţe privind performanţa energetică a clădirilor (DPEC). Principalele obiective ale directivei revizuite sunt ca toate clădirile noi să fie clădiri cu emisii zero până în 2030, iar clădirile existente să fie transformate în clădiri cu emisii zero până în 2050.

Revizuirea DPEC face parte din pachetul de măsuri "Pregătiţi pentru 55", al cărui obiectiv este alinierea legislaţiei UE la obiectivul realizării unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050 şi la ţinta sa de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990.

Miniştrii au avut o dezbatere de orientare referitoare la pachetul privind gazele, care include o propunere de directivă şi o propunere de regulament privind normele comune ale pieţei interne pentru gazele din surse regenerabile, gazele naturale şi pentru hidrogen. Miniştrii au discutat diferite modele de separare pentru a sprijini dezvoltarea unei pieţe interne eficiente a gazelor din surse regenerabile şi cu emisii scăzute de dioxid de carbon şi a hidrogenului, în special viitorul cadru de reglementare pentru hidrogen şi introducerea sa treptată.

Comisia a prezentat miniştrilor propunerea sa de regulament al Consiliului privind consolidarea solidarităţii prin ameliorarea coordonării achiziţionărilor de gaze, prin schimburile transfrontaliere de gaze şi prin fiabilitatea indicilor de referinţă, adoptată la 18 octombrie 2022. Miniştrii au convenit că orice măsură luată trebuie să contribuie la asigurarea securităţii aprovizionării şi să conducă la scăderea preţurilor la energie pentru gospodăriile şi întreprinderile din întreaga UE, încurajând în acelaşi timp reducerea cererii, şi menţinând integritatea pieţei unice şi acţionând în vederea atingerii obiectivului UE de neutralitate climatică până în 2050.

Comisia a prezentat informaţii cu privire la situaţia sectorului energetic din Ucraina şi Republica Moldova în urma recentelor atacuri distructive ale Rusiei. Miniştrii şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina şi şi-au confirmat angajamentul, în special în contextul actualei crize energetice, de a consolida cooperarea în curs în domeniul energiei cu Ucraina şi Republica Moldova.

Comisia Europeană
La 24 octombrie, site-ul EUvsDisinfo.eu şi-a lansat noua pagină "Learn", disponibilă pe adresa euvsdisinfo.eu/learn/, în care sunt explicate tacticile de dezinformare din interiorul sistemului media al Kremlinului. Totodată, cu prilejul Săptămânii Mondiale a Alfabetizării în domeniul Mass-Media şi al Informaţiilor, SEAE şi EUvsDisinfo lansează o campanie de informare, ce se adresează tuturor cetăţenilor europeni, pentru a creşte gradul de conştientizare cu privire la manipulare şi dezinformare, potrivit site-ului https://euvsdisinfo.eu/.

"Learn" îşi propune să îi înveţe pe cititori să înţeleagă relevanţa şi fiabilitatea surselor, cum să reacţioneze la dezinformare şi cum să o raporteze. Pagina explică mecanismele, tacticile, naraţiunile cel mai des întâlnite şi descrie actorii din spatele dezinformării şi manipulării informaţionale. Aceasta oferă o imagine asupra ecosistemului mediatic pro-Kremlin şi explică, de asemenea, filosofia care stă la baza manipulării informaţionale şi a interferenţei străine. În zona despre modalităţile de reacţie cititorii pot găsi tehnici simple, pe care le poate aplica oricine, şi se pot antrena cu ajutorul unor chestionare şi jocuri.

La 27 octombrie 2022, generalul polonez Piotr Trytek a fost numit să conducă Misiunea de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), în condiţiile în care ţările occidentale caută să-şi intensifice sprijinul pentru Kiev după declanşarea invaziei ruse, potrivit Reuters. La 17 octombrie, Consiliul Afaceri Externe al UE a convenit să instituie o misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), al cărei obiectiv este de a contribui la consolidarea capabilităţii militare a forţelor armate ale Ucrainei de a desfăşura în mod eficient operaţii militare, pentru a-i permite Ucrainei să îşi apere integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional. EUMAM Ucraina îşi va desfăşura activitatea pe teritoriul statelor membre ale UE şi va avea comandamentul operaţional în cadrul SEAE (SEAE - Serviciul European de Acţiune Externă), la Bruxelles. Viceamiralul Hervé Bléjean, directorul Capacităţii militare de planificare şi conducere (MPCC) din cadrul SEAE, este comandantul misiunii, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru special publicat la 24 octombrie, europenii sunt îngrijoraţi de efectul poluării aerului asupra sănătăţii şi a mediului înconjurător. Majoritatea europenilor consideră că bolile respiratorii (89%), astmul (88%) şi bolile cardiovasculare sunt probleme grave în ţările lor, cauzate de poluarea aerului. 83% dintre respondenţi s-au arătat îngrijoraţi de înrăutăţirea calităţii apei, în urma procesului de acidifiere (creşterea gradului de aciditate a apei) şi eutrofizare (cantităţi excesive de nutrienţi în apă, ceea ce duce la proliferarea algelor care sufocă alte organisme) a acesteia, notează site-ul https://ec.europa.eu/.

Aproape o jumătate dintre respondenţi (47%) sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat. Totuşi, acest procent este cu 11 puncte mai mic decât în 2019. Conform Eurobarometrului, cetăţenii nu dispun de informaţii cu privire la problemele legate de calitatea aerului în ţara lor, fiind în continuare prost informaţi cu privire la standardele UE existente în materie de calitate a aerului. Doar o mică parte dintre respondenţi (27%) au auzit de ele. Totuşi, marea majoritate a respondenţilor (67%) care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate. Acest lucru este valabil în toate statele membre, cu excepţia a cinci dintre ele. Marea majoritate a europenilor consideră că poluarea aerului ar trebui abordată la nivel internaţional (65%), apoi la nivel european şi naţional (ambele 42%) şi, în cele din urmă, la nivel regional sau local (32%). Un procentaj semnificativ de respondenţi consideră, de asemenea, că acţiunile ar trebui întreprinse simultan la toate nivelurile (19%).

Majoritatea europenilor consideră că instalaţiile industriale mari, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autorităţile publice şi angajatorii nu depun suficiente eforturi pentru a promova calitatea aerului. Majoritatea consideră, de asemenea, că sectorul gospodăriilor depune suficiente eforturi în acest sens. Probabilitatea ca respondenţii să fi luat unele măsuri pentru a reduce ei înşişi emisiile în acest an este mai mare decât era în 2019. Utilizarea mijloacelor de transport public, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos sunt metodele la care recurg cel mai des europenii pentru a reduce emisiile nocive în aer. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Irina Giurgiu)