La 27 octombrie 2022, începând cu ora 17.00, la sediul muzeului din Calea Victoriei nr. 12, are loc vernisajul expoziţiei "Dacia. Ultima frontieră a romanităţii", un proiect conceput şi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii, realizat în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei - Chişinău şi prin efortul a 45 de muzee din ţară şi Republica Moldova, potrivit https://www.mnir.ro/.

Evenimentul se va desfăşura în prezenţa consilierului prezidenţial - Departamentul Cultură, Culte şi Minorităţi Naţionale, Sergiu Nistor, a ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, a directorului general al Muzeului Naţional de Istorie a României, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, a reprezentanţilor instituţiilor partenere precum şi a directorului general al Muzeului Naţional de Arheologie din Madrid, Andrés Carretero Pérez, a directorului general al Muzeului Naţional Roman, de la Roma, Stéphane Verger, şi a arhitectului care a proiectat expoziţia, Carlos Barrot.

Expoziţia are la bază conceptul expoziţional materializat într-un proiect de mare succes, "Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane", realizat, în 2021, la prestigiosul Muzeu Naţional de Arheologie din Madrid. Este cea mai mare expoziţie sintetică dedicată civilizaţiei geţilor şi dacilor, a celei romane precum şi a celor ale primilor migratori în acest spaţiu, de-a lungul a peste 1.400 de ani, fiind structurată cronologic pe şase teme generice: "Etapa finală a primei epoci a fierului şi conexiunile localnicilor cu lumea scitică"; "Terra Dacorum" dedicată, în principal, civilizaţiei dezvoltate de geto-daci, în spaţiul definit de ţărmul vestic al Mării Negre, bazinul Carpatic şi fluviul Dunărea - în cea de-a doua epocă a fierului - La Tene; "Pax Romana" propune o imagine sintetică a modului de viaţă roman în spaţiul provinciilor Dacia şi Moesia Inferior, cu aspecte particulare, specifice zonei; "La porţile Imperiului" dedicată comunităţilor din spaţiul locuit anterior de geto-daci, transformărilor pe care acestea le suferă în contextul noilor realităţi generate de prezenţa imperiului şi de convieţuirea dacilor liberi cu triburile germanice şi sarmatice aşezate aici în primele trei secole ale erei creştine; "Construind Terra Christiana" (sec. IV-VII d.Hr.) caracterizată de retragerea armatei şi a administraţiei romane din Provincia Dacia, pătrunderea creştinismului şi marile migraţii; "Barbarii şi Imperiul - Transformarea lumii romane - cotidian şi conflict" - percepţia Dunării ca o frontieră politică şi simbolică, unul dintre principalele repere ale iniţiativelor politice ale Imperiului sau ale unor populaţii în migraţie; spaţiul de la nordul Dunării de Jos a fost, în cursul secolelor IV-VII, şi o zonă a continuităţii civilizaţiei romane provinciale şi de sinteză culturală a moştenirii acesteia cu culturile diferitelor populaţii migratoare germanice, iraniene, slave sau de sorginte central asiatică, conform paginii oficiale de facebook a Muzeului Naţional de Istorie a României.

Vor fi prezentate o serie de piese aparţinând colecţiei Muzeului Naţional de Istorie a României, între care: coiful de aur de la Coţofeneşti, tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, tezaurul princiar getic de la Cucuteni-Băiceni, inventarul mormântului unei căpetenii getice de la Popeşti, tezaurele de argint dacice de la Sâncrăieni, Herăstrău, Senereuş, Vedea, două tezaure necunoscute din S-V României, inscripţii menţionând regii daci Tiamarkos, Burebista şi Decebal, portrete imperiale ale lui Traian, Antoninus Pius, Marcus Aurelius, Traianus Decius, tezaure sarmatice din judeţul Buzău şi Smârdan, tezaurele de la Pietroasele, Apahida şi Histria (din epoca migraţiilor).

Din colecţiile muzeelor partenere, vor fi expuse: tezaure datând din epoca migraţiilor descoperite în mormintele unor principese, la Cluj-Polus şi Turda (din patrimoniul Muzeului Naţional al Transilvaniei şi Muzeul de Istorie Turda), depozitul de arme şi obiecte de bronz greceşti de la Olăneşti, precum şi piese de aur din mormântul unei principese sarmate de la Mocra, Republica Moldova, vase din ceramică, arme, unelte şi podoabe din metale comune care ilustrează evoluţia civilizaţiilor care s-au succedat în spaţiul de la nord de Dunăre în perioada cuprinsă între sec. VII î.HR. şi sfârşitul sec. VII d. Hr.

Expoziţia beneficiază şi de sprijinul Fundaţiei "Prietenii Muzeului de Istorie a României" recent înfiinţată, a cărei existenţă şi activitate va fi anunţată publicului cu această ocazie specială (pmir.org). Expoziţia "Dacia. Ultima frontieră a romanităţii" va fi deschisă până în luna martie a anului 2023 şi va putea fi vizitată de miercuri până duminică.

***
Muzeul Naţional de Istorie a României este una dintre instituţiile reprezentative ale culturii româneşti, deţinând un fond foarte valoros de bunuri de patrimoniu mobil care ilustrează toate perioadele semnificative din trecutul poporului român, cât şi din vremea unor civilizaţii care au existat în vechime pe actualul teritoriu al ţării noastre. Bogatul patrimoniu include peste 650.000 piese (un număr care sporeşte anual şi între care se numără obiecte remarcabile), organizat în următoarele colecţii: ceramică, lapidarium-tegularium, numismatică, filatelie, medalistică-sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărţi, metal, armament şi echipament, textile şi mobilier.

În prezent, muzeul prezintă publicului două mari expoziţii permanente - Tezaurul Istoric, respectiv Lapidarium-Copia Columnei lui Traian - şi expoziţii temporare cu tematică diversă, organizate în Holul Central.

În 2022, Muzeul Naţional de Istorie a României a marcat aniversarea a 50 de ani de la inaugurarea oficială (8 mai 1972), potrivit https://www.mnir.ro/. La 20 martie 1970 se înfiinţa prin Hotărârea Consiliului de Miniştri, "Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România". Prin această hotărâre s-a stabilit şi componenţa Comisiei de Organizare, al cărei preşedinte era academicianul Constantin Daicoviciu.

Lucrările pentru Tematica muzeului şi pentru realizarea colecţiei au demarat încă de la începutul anului 1969, în momentul în care s-a decis, neoficial, care va fi noul sediu. În cei trei ani, până la deschidere, tematica a fost modificată de mai multe ori. Organizarea expoziţiei permanente a presupus amenajarea, proiectarea şi realizarea unei suprafeţe expoziţionale de circa 15.000 metri pătraţi; au fost instalate 1.500 de sisteme de expunere în care au fost expuse circa 50.000 de valori de muzeu; au fost întocmite 300 de texte explicative de săli şi vitrine; au fost alcătuite 64 hărţi, 80 de grafice şi 9.000 de etichete. În acel moment, expoziţia de bază a Muzeului de Istorie, aşa cum a rezultat, era întinsă în 50 de săli, la care se adăugau Cabinetul Numismatic, Tezaurul Istoric şi Lapidarium-ul cu Copia Columnei lui Traian. La etajul al doilea a existat, pentru scurt timp, expoziţia de artă medievală românească. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Muzeul Național de Istorie a României/Facebook