DOCUMENTAR: Actriţa Teodora Mareş împlineşte 60 de ani (27 octombrie)
Actriţa Teodora Mareş, cunoscută şi apreciată pentru roluri în filme de succes, precum "Declaraţie de dragoste" (1985), dar şi în teatru, s-a născut la Buzău, la 27 octombrie 1962, arată https://www.cinemagia.ro/.
A urmat şcoala generală în Brăila, unde s-a mutat cu mama ei. Tot aici a făcut sport de performanţă (atletism). Şi-a continuat studiile la un liceu din Ploieşti, la o clasă cu profil sportiv, care s-a desfiinţat după clasa a X-a. S-a întors la Brăila, urmând treapta a II-a la Liceul de Construcţii, cu specializarea arhitectură, sistematizare şi desen tehnic. A vrut să studieze medicina, însă atrasă de teatru, în timpul liceului, a urmat câteva cursuri de actorie. În 1981, a dat examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureş, dar nu a fost admisă, menţionează acelaşi site.
Nu a luat în calcul renunţarea la dorinţa de a deveni actriţă şi s-a angajat în ansamblul Teatrului ''Maria Filotti'' din Brăila (1981-1983). În 1983, a intrat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, secţia Actorie, clasa profesor Octavian Cotescu, asistent Gelu Colceag. A absolvit în 1987, conform https://www.tnb.ro/.
Foto: (c) AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Şi-a făcut debutul ca actriţă de film în 1985, când a fost distribuită în rolul Ioanei Popa din celebrul lungmetraj "Declaraţie de dragoste" (1985), în regia lui Nicolae Corjos. Filmul relatează povestea romantică a doi tineri liceeni de condiţie socială diferită, Ioana şi Alexandru (interpretat de Adrian Păduraru), care rămân împreună în ciuda tuturor obstacolelor sociale şi familiale. Rolul i-a adus un premiu de interpretare la Festivalul de Film de la Costineşti, din acelaşi an.
Teodora Mareş a jucat, în perioada următoare, în mai multe filme reprezentative ale cinematografiei româneşti: "Moromeţii" (1986, regia Stere Gulea), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1987, regia Gheorghe Vitanidis), "Extemporal la dirigenţie" (1987, regia Nicolae Corjos), "Miracolul" (1987, regia Tudor Mărăscu), "O vară cu Mara" (1988, regia George Cornea) şi "Harababura" (1990, regia Geo Saizescu). A avut, de asemenea, roluri şi în producţii de televiziune, cum ar fi: "Ziarul de dimineaţă" (1986, regia Nae Cosmescu), "Filiera" (1989, regia Virgil Calotescu, serial TV), potrivit site-ului Teatrului Naţional din Bucureşti, https://www.tnb.ro/.
Piesa de teatru '' Regele Moare'', de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), jucată la Teatrul Nottara.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
În paralel a jucat şi în teatru. Pe scena Teatrului de Stat din Sfântu Gheorghe (1987-1990) a evoluat în rolurile: Estrella în "Noaptea la Madrid" după Calderon de la Barca; Bianca în "Îmblânzirea Scorpiei" de William Shakespeare (regia Mircea Cornişteanu); Băiatul de prăvălie în "Asta-i ciudat" după Miron Radu Paraschivescu (regia Gelu Colceag); Lisette în "Căsătorie prin concurs" de Carlo Goldoni (regia Mihai Dobre); Adela în "Adela" după Garabet Ibrăileanu (regia Constantin Codrescu).
În 1990, a jucat în piesa "Victimele datoriei" de Eugene Ionesco, în regia lui Mircea Albulescu, pe scena Teatrului Municipal Ploieşti. A jucat apoi, până în 1994, la Teatrul ''Constantin Nottara'' din Bucureşti, unde a interpretat personajele: Maria Potiekalnikova în "Sinucigaşul" de Nikolai Erdman (regia Cornel Mihalache); Lucille în "Burghezul gentilom" de J.B.P. Moliere (regia Alexandru Dabija); Maria în "Regele moare" de Eugene Ionesco (regia Dominic Dembinski); Ofelia în "Actori şi trădători" (Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi) de Tom Stoppard (regia Tudor Mărăscu).
A evoluat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, începând din 1994, unde a jucat numeroase roluri: Carol în "Orfeu în infern" de Tennessee Williams (regia Mihai Manolescu); Ioana în "Anton Pann" de Lucian Blaga (1995, regia Dan Micu); Bacanta în "Bacantele" după Euripide (1997, regia Mihai Măniuţiu); Jean în "Cabotinul" de John Osborne (1997, regia Alice Barb); Armande în "Femeile savante" de J.B.P. Moliere (1998-1999, regia Lucian Giurchescu); Vilma în "Ispita" de Vaclav Havel (2002, regia Mihai Manolescu); Eva în "Sonată pentru saxofon şi Eva" de Eugen Şerbănescu (2004, regia Mihai Manolescu); Jitsuko în "Iubiri interzise/Hanjo-Seijo" de Yukio Mishima (2007, regia Issey Takizawa); Dr. Deseară în "Spitalul special" de Iosif Naghiu (2010, regia Ştefan Iordănescu); Christine în "Dineu cu proşti" de Francis Veber (2013, regia Ion Caramitru); Elefteria în "Dumnezeu se îmbracă de la second-hand" de Iulian Margu (2014, regia Ion Caramitru); Bambi în "Noii infractori" de Edna Mazia (2019, regia Ion Caramitru), conform https://www.tnb.ro/.
Teodora Mareş a mai jucat în filmele TV "Îl osândesc juraţii" după Gala Galaction (1991, regia Cornel Todea) şi "Vacanţă de Crăciun" (1992, regia Olimpia Arghir) precum şi în serialul TV "Cu un pas înainte" (2007, regia Alex Berceanu şi Jesus del Cerro).
A primit Premiul de creaţie literar-artistică a UASCR şi al revistei "Amfiteatru" pentru toată activitatea teatrală şi cinematografică, Premiul de interpretare pentru rolul Băiatul de prăvălie - "Asta-i ciudat", Festivalul Tânărului Actor de la Costineşti (1987). În 2004, Preşedinţia României i-a acordat Medalia Meritul Cultural clasa I, categoria D - "Arta spectacolului".
În stagiunea curentă a TNB 2022-2023, actriţa joacă în spectacolele "Dineu cu proşti" de Francis Veber, "Dumnezeu se îmbracă de la second-hand" de Iulian Margu, "Noii infractori" de Edna Mazia, a căror regie este semnată de regretatul om de teatru Ion Caramitru.
În 2018, Teodora Mareş a jucat în lungmetrajul "Coborâm la prima", în regia lui Tedy Necula, în a cărui distribuţie se mai regăsesc actorii: Adrian Păduraru, Constantin Drăgănescu, Ela Ionescu, Dan Murzea, Iulia Dumitru. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 27 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Simeon, rudenia Domnului, episcopul Ierusalimului Greco-catolice Sf. ep. m. Simeon, rudenia Domnului Romano-catolice Sf. Zita, fc. Sfântul Apostol Simeon este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 27 aprilie. Sfântul Simeon a fost fiul
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 27 aprilie
Este a 117-a zi a anului 2026. Au mai rămas 248 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 13 m și apune la 20 h 15 m. Luna răsare la 16 h 01 m și apune la 04 h 16 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Virgil Andriescu
Actorul Virgil Andriescu a rămas în inima publicului drept unul dintre cei mai apreciați artiști ai teatrului românesc, remarcându-se, printre altele, în rolul Cain din 'Jocul vieții și al morții în deșertul de cenușă' de Horia Lovinescu și în rolul titular din 'Macbeth' de William Shakespeare. S-a născut la
DOCUMENTAR: Actrița Adriana Trandafir împlinește 70 de ani (26 aprilie)
Actrița Adriana Trandafir, cu o carieră de peste 40 de ani, este cunoscută publicului pentru energia ei debordantă, în roluri memorabile atât pe scenă cât și pe marele și micul ecran. S-a născut la 26 aprilie 1956. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1979, Facultatea de Teatru, secția actorie, la c
26 aprilie - Ziua mondială a proprietății intelectuale (ONU)
La 26 aprilie este marcată Ziua mondială a proprietății intelectuale. Celebrarea acestei zile are rolul de a aduce în atenția publică importanța inovației și creativității în folosul comunității, potrivit www.wipo.int. Proprietatea intelectuală recunoaște dreptul asupra unei anumite i
26 aprilie - Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (ONU)
În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru
Cernobîl40/ 40 de ani de la tragicul accident de la centrala nucleară de la Cernobîl (26 aprilie)
Accidentul nuclear de la Cernobîl din 26 aprilie 1986 a fost cea mai teribilă tragedie din industria nucleară civilă până în prezent, prin impactul asupra sănătății umane și a mediului, potrivit Organizației Națiunilor Unite și agențiilor internaționale de știri. În semn de omagiu față de tragedia de la reactorul 4 al centralei nucleare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 aprilie
Ortodoxe Soborul Sfintelor Femei Românce; Sf. Mc. Chiril, Chindeu și Tasie din Axiopolis (Cernavodă); Sf. Sfințit Mc. Vasilevs, episcopul Amasiei; Sf. Glafira Duminica a 3-a după Paști (a Mironosițelor) Greco-catolice Duminica a 3-a a Paștilor (a Femeilor purtătoare de mir și a drepților Iosif și Nicodim). Sf. ep. m. Vasile al
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 aprilie
Este a 116-a zi a anului 2026. Au mai rămas 249 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 14 m și apune la 20 h 14 m. Luna răsare la 14 h 51 m și apune la 03 h 56 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua