DOCUMENTAR: Actriţa Teodora Mareş împlineşte 60 de ani (27 octombrie)
Actriţa Teodora Mareş, cunoscută şi apreciată pentru roluri în filme de succes, precum "Declaraţie de dragoste" (1985), dar şi în teatru, s-a născut la Buzău, la 27 octombrie 1962, arată https://www.cinemagia.ro/.
A urmat şcoala generală în Brăila, unde s-a mutat cu mama ei. Tot aici a făcut sport de performanţă (atletism). Şi-a continuat studiile la un liceu din Ploieşti, la o clasă cu profil sportiv, care s-a desfiinţat după clasa a X-a. S-a întors la Brăila, urmând treapta a II-a la Liceul de Construcţii, cu specializarea arhitectură, sistematizare şi desen tehnic. A vrut să studieze medicina, însă atrasă de teatru, în timpul liceului, a urmat câteva cursuri de actorie. În 1981, a dat examen la Institutul de Teatru din Târgu Mureş, dar nu a fost admisă, menţionează acelaşi site.
Nu a luat în calcul renunţarea la dorinţa de a deveni actriţă şi s-a angajat în ansamblul Teatrului ''Maria Filotti'' din Brăila (1981-1983). În 1983, a intrat la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, secţia Actorie, clasa profesor Octavian Cotescu, asistent Gelu Colceag. A absolvit în 1987, conform https://www.tnb.ro/.

Foto: (c) AUREL VIRLAN/Arhiva istorică AGERPRES
Şi-a făcut debutul ca actriţă de film în 1985, când a fost distribuită în rolul Ioanei Popa din celebrul lungmetraj "Declaraţie de dragoste" (1985), în regia lui Nicolae Corjos. Filmul relatează povestea romantică a doi tineri liceeni de condiţie socială diferită, Ioana şi Alexandru (interpretat de Adrian Păduraru), care rămân împreună în ciuda tuturor obstacolelor sociale şi familiale. Rolul i-a adus un premiu de interpretare la Festivalul de Film de la Costineşti, din acelaşi an.
Teodora Mareş a jucat, în perioada următoare, în mai multe filme reprezentative ale cinematografiei româneşti: "Moromeţii" (1986, regia Stere Gulea), "În fiecare zi mi-e dor de tine" (1987, regia Gheorghe Vitanidis), "Extemporal la dirigenţie" (1987, regia Nicolae Corjos), "Miracolul" (1987, regia Tudor Mărăscu), "O vară cu Mara" (1988, regia George Cornea) şi "Harababura" (1990, regia Geo Saizescu). A avut, de asemenea, roluri şi în producţii de televiziune, cum ar fi: "Ziarul de dimineaţă" (1986, regia Nae Cosmescu), "Filiera" (1989, regia Virgil Calotescu, serial TV), potrivit site-ului Teatrului Naţional din Bucureşti, https://www.tnb.ro/.
Piesa de teatru '' Regele Moare'', de Eugen Ionescu (Eugen Ionesco), jucată la Teatrul Nottara.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/ Arhiva istorică AGERPRES
În paralel a jucat şi în teatru. Pe scena Teatrului de Stat din Sfântu Gheorghe (1987-1990) a evoluat în rolurile: Estrella în "Noaptea la Madrid" după Calderon de la Barca; Bianca în "Îmblânzirea Scorpiei" de William Shakespeare (regia Mircea Cornişteanu); Băiatul de prăvălie în "Asta-i ciudat" după Miron Radu Paraschivescu (regia Gelu Colceag); Lisette în "Căsătorie prin concurs" de Carlo Goldoni (regia Mihai Dobre); Adela în "Adela" după Garabet Ibrăileanu (regia Constantin Codrescu).
În 1990, a jucat în piesa "Victimele datoriei" de Eugene Ionesco, în regia lui Mircea Albulescu, pe scena Teatrului Municipal Ploieşti. A jucat apoi, până în 1994, la Teatrul ''Constantin Nottara'' din Bucureşti, unde a interpretat personajele: Maria Potiekalnikova în "Sinucigaşul" de Nikolai Erdman (regia Cornel Mihalache); Lucille în "Burghezul gentilom" de J.B.P. Moliere (regia Alexandru Dabija); Maria în "Regele moare" de Eugene Ionesco (regia Dominic Dembinski); Ofelia în "Actori şi trădători" (Rosencrantz şi Guildenstern sunt morţi) de Tom Stoppard (regia Tudor Mărăscu).
A evoluat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, începând din 1994, unde a jucat numeroase roluri: Carol în "Orfeu în infern" de Tennessee Williams (regia Mihai Manolescu); Ioana în "Anton Pann" de Lucian Blaga (1995, regia Dan Micu); Bacanta în "Bacantele" după Euripide (1997, regia Mihai Măniuţiu); Jean în "Cabotinul" de John Osborne (1997, regia Alice Barb); Armande în "Femeile savante" de J.B.P. Moliere (1998-1999, regia Lucian Giurchescu); Vilma în "Ispita" de Vaclav Havel (2002, regia Mihai Manolescu); Eva în "Sonată pentru saxofon şi Eva" de Eugen Şerbănescu (2004, regia Mihai Manolescu); Jitsuko în "Iubiri interzise/Hanjo-Seijo" de Yukio Mishima (2007, regia Issey Takizawa); Dr. Deseară în "Spitalul special" de Iosif Naghiu (2010, regia Ştefan Iordănescu); Christine în "Dineu cu proşti" de Francis Veber (2013, regia Ion Caramitru); Elefteria în "Dumnezeu se îmbracă de la second-hand" de Iulian Margu (2014, regia Ion Caramitru); Bambi în "Noii infractori" de Edna Mazia (2019, regia Ion Caramitru), conform https://www.tnb.ro/.
Teodora Mareş a mai jucat în filmele TV "Îl osândesc juraţii" după Gala Galaction (1991, regia Cornel Todea) şi "Vacanţă de Crăciun" (1992, regia Olimpia Arghir) precum şi în serialul TV "Cu un pas înainte" (2007, regia Alex Berceanu şi Jesus del Cerro).
A primit Premiul de creaţie literar-artistică a UASCR şi al revistei "Amfiteatru" pentru toată activitatea teatrală şi cinematografică, Premiul de interpretare pentru rolul Băiatul de prăvălie - "Asta-i ciudat", Festivalul Tânărului Actor de la Costineşti (1987). În 2004, Preşedinţia României i-a acordat Medalia Meritul Cultural clasa I, categoria D - "Arta spectacolului".
În stagiunea curentă a TNB 2022-2023, actriţa joacă în spectacolele "Dineu cu proşti" de Francis Veber, "Dumnezeu se îmbracă de la second-hand" de Iulian Margu, "Noii infractori" de Edna Mazia, a căror regie este semnată de regretatul om de teatru Ion Caramitru.
În 2018, Teodora Mareş a jucat în lungmetrajul "Coborâm la prima", în regia lui Tedy Necula, în a cărui distribuţie se mai regăsesc actorii: Adrian Păduraru, Constantin Drăgănescu, Ela Ionescu, Dan Murzea, Iulia Dumitru. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Conacul Executiv' a devenit oficial 'Casa Albă' (17 octombrie 1901)
Președintele Theodore Roosevelt (1901-1909) a preluat mandatul, în urma asasinării președintelui William McKinley (1897-1901), fiind cel mai tânăr președinte de până atunci al SUA, notează https://www.whitehousehistory.org/. Având o familie numeroasă, cu șase copii, întregul etaj d
17 octombrie - Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial
La 17 octombrie, în fiecare an, este marcată, la nivel internațional, Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial, dedicată valorizării și protejării tradițiilor, meșteșugurilor, expresiilor artistice și obiceiurilor care definesc identitatea culturală a popoarelor, notează https://www.cnr-unesco.ro/. Co
17 octombrie - Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei (ONU)
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU), prin rezoluția 47/196 adoptată la 22 decembrie 1992, a declarat ziua de 17 octombrie Ziua internațională pentru eradicarea sărăciei și a invitat toate statele să dedice această zi prezentării și promovării, după caz în contextul național, a unor activități concrete privind eradicarea sărăciei și a lipsurilor.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 octombrie
Ortodoxe Sf. Proroc Oseea; Sf. Cuv. Mc. Andrei Criteanul Greco-catolice Sf. pf. Osea; Sf. cuv. m. Andrei din Creta Romano-catolice Ss. Ignațiu din Antiohia, ep. m.; Osea, profet Sfântul Proroc Osea este pomenit în calendarul creștin ortodox la 17 octombrie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 octombrie
Este a 290-a zi a anului 2026. Au mai rămas 75 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 33 m și apune la 18 h 28 m. Luna răsare la 14 h 20 m și apune la 22 h 44 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 12-16 octombrie 2026
Principalul eveniment din spațiul Uniunii Europene a fost reuniunea Consiliului European de la Bruxelles (15-16 octombrie). Agenda europeană a fost dominată de competitivitatea economică, prețurile energiei, sprijinul pentru Ucraina, relațiile comerciale cu China și viitorul buget multianual al UE. Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor a fost marcată la
Retrospectiva evenimentelor interne 12-16 octombrie 2026
Depunerea în parlament de către premierul desemnat, Luca Niculescu, a listei de miniștri (PSD și independenți) și a programului de guvernare, stabilirea votului de învestitură pentru data de 20 octombrie, participarea președintelui Nicușor Dan la Consiliul European de toamnă (15-16 oct), precum și la reuniunea Prietenii Coeziunii sau la o discuție trilate
UPDATE Lista miniștrilor și programul de guvernare, depuse la parlament (calendarul formării guvernului)
Premierul desemnat, Luca Niculescu, a depus, la Parlament, în seara zilei de 15 octombrie, lista cu membrii Guvernului și programul de guvernare. Lista este formată din 18 miniștri, dintre care doi sunt miniștri delegați. Membrii Guvernului propus sunt: * Prim-ministru - Luca Niculescu; * Viceprim-ministru ș
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Ediția a 36-a a Festivalului Național de Teatru București (FNT), program permanent al UNITER și unul dintre cele mai importante evenimente teatrale din România, are loc la București, în intervalul 16-25 octombrie 2026, potrivit https://fnt.ro/. Ediția din acest an cuprinde, pe lângă spectacolele
Cea de-a 36-a ediție a Festivalului Național de Teatru (16-25 octombrie)
Între zilele de 16 și 25 octombrie 2026, are loc Festivalul Național de Teatru, ajuns la ediția cu numărul 36. Timp de zece zile, spectacolele și evenimentele sunt găzduite de teatre și spații culturale din București, arată site-ul oficial al evenimentului, fnt.ro. Tema ediției de anul este '(...)perfect um
16 octombrie - Ziua mondială a alimentației (ONU)
Ziua mondială a alimentației este sărbătorită la 16 octombrie, în fiecare an. Decizia de a marca Ziua mondială a alimentației în această zi a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO), care s-a desfășurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979. Data de 16 oc
16 octombrie - Ziua europeană a resuscitării
Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, cu scopul educării populației în ceea ce privește importanța acordării primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardio-respirator, în vederea reducerii numărului de decese înregistrate din această cauză. Inițiativă a Consiliului European de Resuscitare (ERC), această zi a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Longhin Sutașul Greco-catolice Sf. Longin, sutașul; Sf. Margareta Maria Alacoque Romano-catolice Ss. Margareta M. Alacoque, călug.; Hedviga, călug.; Longin, m. Sfântul Mucenic Longhin Sutașul este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 octombrie
Este a 289-a zi a anului 2026. Au mai rămas 76 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 32 m și apune la 18 h 30 m. Luna răsare la 13 h 36 m și apune la 21 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 octombrie - Ziua națională a comerțului electronic
În fiecare an, la 15 octombrie, este marcată Ziua națională a comerțului electronic, instituită prin Legea 144/2020, cu scopul informării și conștientizării cu privire la existența acestui tip de comerț. Senatul, în calitate de primă cameră sesizată, la 5 mai 2020, și Camera Deputaților, ca for decizional, la 30 iunie 2020, au adoptat propunerea le












