Acordul în cadrul Consiliului European privind favorizarea achiziţiilor comune de gaze la nivelul Uniunii, acordul în Consiliul UE de a se institui o misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), adoptarea de către Parlamentul European a unei noi rezoluţii prin care îndeamnă Consiliul să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen, propunerea de regulament a Comisiei prin care s-ar folosi 40 de miliarde de euro pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, acordarea Premiului Saharov 2022 pentru libertatea de gândire al PE, înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) intitulate "Iniţiativa cetăţenească europeană pentru mâncarea vegană" etc. reprezintă o parte dintre evenimentele derulate la nivelul instituţiilor europene în perioada 17-21 octombrie 2022.

Consiliul European

* 20-21 octombrie - Liderii Uniunii Europene au căzut de acord, în cadrul reuniunii Consiliului European, asupra unei "foi de parcurs" vizând să introducă, în săptămânile următoare, măsuri pentru a stopa creşterea preţurilor la energie. Cele 27 de state membre au convenit să favorizeze achiziţiile comune de gaze la nivelul UE, cu ideea că acestea rămân "voluntare", dar acoperă cel puţin un nivel-ţintă "obligatoriu" de 15% din obiectivele de umplere a stocurilor UE pentru iarna 2023. S-a convenit, de asemenea, supra unui cadru temporar al UE pentru a plafona preţul gazelor în producţia de energie electrică, inclusiv o analiză a costurilor şi a beneficiilor, fără a modifica ordinea de merit, preîntâmpinând totodată creşterea consumului de gaze, abordând efectele în materie de finanţare şi distribuţie şi impactul său asupra fluxurilor în afara graniţelor UE, conform AFP şi site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene

*17-18 octombrie - Consiliul Afaceri Externe al UE a convenit să instituie o misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina). Obiectivul misiunii este de a contribui la consolidarea capabilităţii militare a forţelor armate ale Ucrainei de a desfăşura în mod eficient operaţii militare, pentru a-i permite Ucrainei să îşi apere integritatea teritorială în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional. EUMAM Ucraina va oferi instruire individuală, colectivă şi specializată forţelor armate ucrainene, inclusiv forţelor de apărare teritorială ale acestora, precum şi coordonării şi sincronizării activităţilor statelor membre care sprijină furnizarea de instruire. EUMAM Ucraina îşi va desfăşura activitatea pe teritoriul statelor membre ale UE şi va avea comandamentul operaţional în cadrul SEAE (SEAE- Serviciul European de Acţiune Externă), la Bruxelles. Viceamiralul Hervé Bléjean, directorul Capacităţii militare de planificare şi conducere (MPCC) din cadrul SEAE, va fi comandantul misiunii. Mandatul misiunii neexecutive va dura în primă instanţă doi ani, scrie https://www.consilium.europa.eu/.

*17 octombrie - Miniştrii de externe ai UE au adoptat sancţiuni împotriva poliţiei moralei şi a 11 lideri iranieni implicaţi în reprimarea manifestaţiilor declanşate de moartea Mahsei Amini. Lista sancţiunilor, publicată în Jurnalul Oficial al UE, include 11 responsabili iranieni, între care ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei, Eisa Zarepour, şi patru entităţi, între care poliţia moralei, conform AFP.

Înalt Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate

*17 octombrie - Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Josep Borrell, şi-a declarat convingerea că "Rusia pierde" războiul împotriva Ucrainei, potrivit EFE. "Moral, politic, inclusiv militar, Rusia pierde acest război", a afirmat Borrell la sosirea la reuniunea miniştrilor de externe din UE la Luxemburg (17-18).

Parlamentul European

*18 octombrie - Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat o rezoluţie în care îndeamnă statele membre să permită României şi Bulgariei să adere fără întârziere la spaţiul Schengen. În rezoluţia, adoptată cu 547 voturi pentru, 49 voturi contra şi 43 de abţineri, eurodeputaţii susţin că, până la sfârşitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023. Propunerea de rezoluţie nonlegislativă a fost depusă de şase grupuri politice din Parlamentul European - PPE, S&D, Renew, Verzi, ECR şi Stânga. Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie cu unanimitate a Consiliului UE, informează https://www.europarl.europa.eu/.
Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, a transmis, la 20 octombrie: Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie care stipulează că Olanda nu ar trebui să voteze pentru aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, a anunţat, într-o declaraţie pentru AGERPRES, eurodeputata olandeză Sophia in'T Veld, coordonatoarea grupului Renew în Comisia pentru libertăţi civile (LIBE) a Parlamentului European.

*18 octombrie - Parlamentul European a respins raportul privind descărcarea bugetară pe 2020 al agenţiei de pază a frontierelor externe ale UE (Frontex). Agenţia apreciază că votul de la Strasbourg a exprimat neîncrederea în Frontex, acuzată că a ascuns returnarea forţată a migranţilor din Marea Egee. În 2020, mai multe anchete de presă şi un raport al Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) au indicat că Frontex a jucat un rol în respingerea cu forţa a migranţilor de către garda de coastă a Greciei, conform AFP şi site-ului PE.

*18 octombrie - Parlamentul European a respins şi descărcarea bugetară a Consiliului Uniunii Europene, ca de fiecare dată în ultimii 10 ani, pentru a condamna lipsa de cooperare din partea acestei instituţii, conform https://www.europarl.europa.eu/.

*19 octombrie - Parlamentul European şi-a votat poziţia privind bugetul UE pentru 2023, pentru care raportor a fost eurodeputatul român Renew Europe, Nicolae Ştefănuţă. Eurodeputaţii au anulat aproape toate reducerile aplicate de Consiliu - peste 1.6 miliarde de euro - şi, prin urmare, au readus proiectul de buget la nivelul propus iniţial de Comisie pentru liniile bugetare respective, conform unui comunicat al PE.

*19 octombrie - Jurnaliştii Clément Di Roma şi Carol Valade au obţinut, în cadrul unei ceremonii desfăşurate în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, premiul "Daphne Caruana Galizia" din 2022 pentru documentarul lor "Republica Centrafricană sub influenţa Rusiei". Coproducţie Découpages/Arte G.E.I.E, documentarul a fost difuzat iniţial pe Arte Reportage în franceză, germană şi engleză. A fost de asemenea difuzat pe France 24 şi publicat în ziarul "Le Monde". Premiul "Daphne Caruana Galizia" este oferit anual jurnaliştilor din statele membre ale UE, informează https://www.europarl.europa.eu/.

*19 octombrie - Premiului Saharov 2022 pentru libertatea de gândire al PE a fost acordat poporului curajos al Ucrainei, reprezentat de preşedintele ucrainean, de liderii aleşi şi de societatea civilă. Ceremonia de înmânare a distincţiei se va desfăşura în hemiciclul de la Strasbourg pe 14 decembrie, scrie https://www.europarl.europa.eu/.

Comisia Europeană

*18 octombrie: Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament prin care sunt prevăzute noi măsuri pentru a soluţiona problema preţului ridicat al gazului, urmând să folosească 40 de miliarde de euro pentru a ajuta gospodăriile şi companiile care suferă de pe urma facturilor energetice ridicate. Banii ar urma să provină din resurse neutilizate pentru dezvoltare regională în UE şi să fie orientaţi spre măsuri de ajutor în statele membre, arată propunerea. Pachetul de măsuri include, de asemenea, un cadru pentru achiziţii de gaz comune. Propunerile Comisiei au nevoie de aprobarea statelor membre (vot în Consiliu), conform https://ec.europa.eu/.

*18 octombrie - Comisia Europeană a adoptat programul de lucru pentru 2023, în prim-plan aflându-se răspunsul la crize şi transformarea digitală. Programul de lucru al Comisiei, care conţine 43 de noi iniţiative politice circumscrise tuturor celor 6 obiective ambiţioase emblematice, menţionate în Orientările politice ale preşedintei von der Leyen, se bazează pe discursul său privind starea Uniunii din 2022.

*18 octombrie - Comisia Europeană a decis să înregistreze o iniţiativă cetăţenească europeană (ICE) intitulată "Iniţiativa cetăţenească europeană pentru mâncarea vegană". Organizatorii iniţiativei solicită adoptarea unui act juridic prin care să li se ceară spaţiilor private şi publice care vând alimente şi băuturi în Europa să pună la dispoziţie şi o alternativă vegană. Comisia nu a analizat încă fondul propunerii, stabilind doar îndeplinirea formală a condiţiilor. După înregistrarea din 18 octombrie, organizatorii au la dispoziţie 6 luni pentru a începe colectarea semnăturilor. Dacă, în termen de un an de la începutul perioadei de colectare, o iniţiativă cetăţenească europeană primeşte un milion de declaraţii de susţinere din cel puţin şapte state membre, Comisia va trebui fie să dea curs solicitării, fie să o respingă, cu obligaţia de a-şi argumenta decizia, scrie site-ul Comisiei. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dãdârlat)