Cea de-a cincea ediţie a turneului final al Cupei Mondiale de fotbal a fost organizată de Elveţia, între 16 iunie şi 4 iulie 1954. Elveţia a fost aleasă ţara gazdă a competiţiei la Congresul FIFA din 22 iulie 1946, de la Luxemburg, conform www.fifa.com.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial, Germania a fost divizată în Republica Federală Germania (RFG) şi Republica Democrată Germană (RDG).

RFG a fost câştigătoarea surpriză a ediţiei din 1954, revenind de la o diferenţă de două goluri în faţa Ungariei într-o finală denumită "Miracolul de la Berna", potrivit site-ului FIFA, www.fifa.com. Ungaria, formaţie care îi avea în componenţă pe celebrii Puskas, Kocsis, Hidegkuti şi Czibor, era marea favorită a competiţiei. Ungaria câştigase în 1952 titlul olimpic la Helsinki şi învinsese pe Wembley cu un incredibil 6-3 reprezentativa Angliei, în noiembrie 1953.

Austria a primit medaliile de bronz, iar Uruguay a ocupat locul al patrulea.

Ca şi în 1950, selecţionata României a lipsit de la turneul final.

În calificări s-au înscris 45 de echipe. Dintre ţările europene cu fotbal semnificativ, Uniunea Sovietică a absentat, la fel ca la ediţia din 1950. Ungaria, echipa momentului, nu a mai fost nevoită să joace play-off-ul, pentru că Polonia s-a retras din competiţie. Coreea de Sud şi Japonia au luat şi ele parte la calificări, dar numai prima dintre ele a reuşit să se califice la turneul final din Elveţia. Coreenii, aflaţi în plin război civil, şi japonezii au jucat meciul de departajare. Pentru prima dată în istoria CM, s-au desfăşurat preliminarii şi în America de Sud.

La turneul final din Elveţia au participat 16 echipe naţionale din patru confederaţii. Pe lângă Coreea de Sud din Asia, au mai ajuns la turneul final două echipe din America de Sud (Brazilia şi Uruguay), una din America de Nord (Mexic) şi 12 din Europa (Anglia, Austria, Belgia, Cehoslovacia, Elveţia, Franţa, Germania de Vest, Italia, Iugoslavia, Scoţia, Turcia şi Ungaria).

Cele 26 de meciuri ale competiţiei s-au disputat pe şase stadioane: La Pontaise din Lausanne, Charmilles din Geneva, Wankdorf din Berna, Hardturm din Zurich, St. Jakob Park din Basel şi Comunale di Cornaredo din Lugano.

Au fost alcătuite grupe de câte patru echipe. În prima grupă s-au aflat Brazilia, Iugoslavia, Franţa şi Mexic. Grupa a doua a fost formată din Ungaria, RFG, Turcia şi Coreea de Sud. Grupa a treia a reunit reprezentativele din Uruguay, Austria, Cehoslovacia şi Scoţia. Din a patra grupă au făcut parte Elveţia, Anglia, Italia şi Belgia.

Ungaria era neînvinsă de 31 de meciuri şi marcase 25 de goluri până la finală, opt dintre ele chiar în poarta RFG, în faza grupelor, în victoria cu 8-3.

O partidă care s-a remarcat datorită numărului de goluri înscrise a fost Austria - Elveţia, în sferturile de finală, meci încheiat cu scorul de 7-5 în favoarea austriecilor.

În semifinale, RFG a trecut uşor de Austria, cu 6-1, iar Ungaria s-a impus cu 4-2 în faţa campioanei en titre, Uruguay.

Marea finală dintre Ungaria şi RFG s-a disputat la 4 iulie 1954, pe stadionul Wankdorf din Berna. Au fost prezente în tribune circa 60.000 de persoane. Ungaria, marea favorită a turneului final, antrenată de Guzstav Sebes, a deschis scorul prin Ferenc Puskas în minutul 6, majorându-şi avantajul două minute mai târziu, graţie golului înscris de Zoltan Czibor. RFG, pregătită de Sepp Herberger, şi-a revenit, reuşind să marcheze de trei ori: prin interul dreapta Max Morlock în minutul 10 şi prin extrema dreaptă Helmut Rahn (min. 18 şi 84).

În cele 26 de partide disputate la turneul final din Elveţia, s-a înscris de 140 de ori, ceea ce înseamnă o medie de 5,38 goluri pe meci, menţionează www.fifa.com. A fost cea mai prolifică competiţie mondială de fotbal din istorie, din punctul de vedere al numărului de goluri marcate, record ce nu a fost depăşit până în prezent.

Ungaria este ţara cu cele mai multe goluri înscrise într-o Cupă Mondială - 27, pe parcursul campionatului din 1954. Nemţii au marcat 25 de goluri, iar austriecii - 17. Au existat şi trei echipe care nu au reuşit să bifeze niciun gol la acel turneu final: Cehoslovacia, Scoţia şi Coreea de Sud. Coreenii au reuşit şi performanţa negativă de a încasa 16 goluri în doar două partide.

Golgheterul Cupei Mondiale din 1954 a fost maghiarul Sandor Kocsis, care a reuşit să înscrie de 11 ori. Pe locul secund, s-au clasat elveţianul Sepp Huegi, austriacul Erich Probst şi germanul Max Morlock, fiecare din aceştia marcând şase goluri.

Numărul total de spectatori prezenţi în tribune la CM 1954 a fost de 768.607, menţionează sursa citată.

În 2003, a fost lansat filmul "Das Wunder von Bern" ("Miracolul de la Berna"), regizat de Sonke Wortmann, potrivit imdb.com. Pelicula prezintă parcursul impresionant al selecţionatei din RFG în preliminarii şi, mai ales, la turneul final din Elveţia. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dãdârlat)

Sursa foto: FIFA World Cup / Facebook