La 24 octombrie 2022, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) începe marcarea anuală a Săptămânii dezarmării, ce are loc până la 30 octombrie 2022. Această iniţiativă aduce în atenţia publică agenda Naţiunilor Unite dedicată păcii mondiale. Principiul dezarmării propune, pe fond, înlăturarea tuturor armelor şi muniţiilor care sunt folosite în conflicte şi distrugeri în masă. Apelul este adresat comunităţii internaţionale pentru renunţarea la toate tipurile de arme, care nu sunt esenţiale acţiunilor de ordine publică în interiorul graniţelor statelor, conform https://nationaltoday.com/.

În anul 1978, cu prilejul sesiunii speciale a Adunării Generale a ONU privind dezarmarea, a fost avansată propunerea de marcare a săptămânii dezarmării, fiind adoptată Rezoluţia S-10/2, document ce prevede renunţarea folosirii forţei armate în relaţiile dintre state şi promovarea securităţii prin dezarmare. Adunarea Generală a ONU a invitat, în 1955, guvernele şi organizaţiile neguvernamentale să se implice în marcarea Săptămânii Dezarmării (conform textului Rezoluţiei 50/72/ B adoptată la 12 decembrie 1995) pentru promovarea unei mai bune înţelegeri a chestiunilor dezarmării.

De la înfiinţarea Naţiunilor Unite, dezarmarea şi controlul armamentelor au îndeplinit un rol important în prevenirea şi reglementarea crizelor şi a conflictelor armate. Momentele de dispută între state şi apariţia potenţialelor ameninţări pentru securitatea şi pacea internaţională pot fi rezolvate prin dialog politic constructiv şi negocieri, fără să fie folosită forţa armelor convenţionale sau neconvenţionale, potrivit www.un.org.

Demersurile pentru dezarmare vizează menţinerea unui climat de pace şi securitate la nivel internaţional, protejarea civililor, promovarea unei dezvoltări sustenabile, întărirea încrederii şi a credibilităţii între state, şi prevenirea sau încheierea unui conflict armat. Politicile încadrate controlului armamentelor au drept scop menţinerea climatului de pace şi securitate pe plan internaţional. În cadrul sistemului Naţiunilor Unite funcţionează Biroul pentru Probleme privind Dezarmarea care sprijină eforturile internaţionale pentru dezarmarea completă şi generală la nivelul unui control eficient asumat internaţional. Biroul gestionează şi impactul umanitar al armelor convenţionale majore şi al tehnologiilor emergente, precum armele autonome, conform www.un.org.
Eliminarea armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de distrugere în masă este un obiectiv central al ONU. În ciuda angajamentului statelor membre, a fost înregistrat un progres limitat în ce priveşte obiectivul pe termen lung de reducere a înarmării. Adunarea Generală şi alte organisme ale Naţiunilor Unite, sprijinite de Biroul pentru Chestiuni de Dezarmare, cooperează pentru promovarea păcii şi securităţii internaţionale cu scopul eliminării armelor nucleare şi a altor tipuri de arme de distrugere în masă şi în ce priveşte reglementarea armelor convenţionale, conform www.un.org.

Pentru limitarea pericolului pentru umanitate reprezentat de armele dezvoltate pentru derularea confruntărilor au fost depuse eforturi pentru codificarea juridică a modalităţilor de control privind posesia şi utilizarea armamentelor convenţionale sau neconvenţionale. Bombardamentele nucleare de la Hiroshima şi Nagasaki de la sfârşitul celei de-a doua conflagraţii mondiale au arătat umanităţii pericolul reprezentat de acest tip de armament distrugător. La nivel internaţional, potrivit datelor ONU, sunt peste 13.080 de arme nucleare şi din 1945 până astăzi au fost desfăşurate peste 2.000 de teste nucleare, conform www.un.org. Eforturile pentru eliminarea armelor de distrugere în masă s-au concretizat în anul 1972 cu prilejul adoptării Convenţiei Armelor Biologice şi în 1993 a Convenţiei Armelor Chimice.

La nivel internaţional, au fost codificate, în plan juridic, diferite instrumente pentru controlul şi eliminarea armamentelor: Convenţia privind minele antipersonal, Convenţia privind muniţiile cu fragmentare, Convenţia privind anumite arme convenţionale. În plus, în context, Tratatul privind reglementarea comerţului internaţional cu armament convenţional, de la arme de foc de dimensiuni reduse la armament greu, avioane de luptă sau nave de război, a intrat în vigoare la 24 decembrie 2014. ''Adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă a fost un moment cheie pentru eforturile globale de prevenire, combatere şi eradicare a traficului ilicit de arme. Agenda conţine o ţintă specifică pentru reducerea semnificativă a fluxului ilicit de arme până în 2030'', potrivit secretarului general al ONU Antonio Guterres. La nivelul Biroului pentru Chestiuni privind Dezarmarea funcţionează Programul de Acţiune privind Prevenţia, Combaterea şi Eradicarea Comerţului Ilicit cu arme de calibru mic şi uşor, în cadrul căruia se regăsesc numeroase angajamente asumate la nivel naţional, regional şi global pentru combaterea ameninţării reprezentate de tipologiile de arme. Eforturile la nivel internaţional vizează gestionarea continuă a impactului la nivel umanitar a folosirii armelor explozive în zonele populate, potrivit www.un.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: United Nations/Facebook