Monument arhitectural de interes naţional, Palatul "Jean Mihail" este situat în centrul municipiului Craiova, pe Calea Unirii, la nr. 15, arată monumenteoltenia.ro. Este una din cele mai frumoase clădiri din România şi un excepţional exemplu de arhitectură în stilul academismului francez, cu elemente de baroc târziu.

Palatul "Jean Mihail" a fost ridicat între anii 1898 şi 1907 la comanda latifundiarului şi politicianului Constantin (Dinu) Mihail (1837-1908), după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Responsabil cu supravegherea lucrărilor a fost arhitectul italian Constantino Cichi, arată sursa citată.

Construcţia este remarcabilă atât prin bogata arhitectură exterioară (ancadramentele ferestrelor, ornamentele faţadelor, lucrările de feronerie ale balcoanelor, patru coloane adosate etajului I, al corpului central decroşat, loggia centrală de pe faţada sudică a palatului, acoperişul mansardei), cât şi prin amenajările interioare.

Valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele şi cartuşele pictate, candelabrele cu ornamente din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria etc., toate dau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat.

Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat încă de la început cu instalaţie electrică şi încălzire centrală.

Clădirea are două etaje şi 36 de încăperi, dintre care holuri, săli de aşteptare, birouri, bibliotecă, sufragerii şi saloane, băi, bucătării, camere pentru proprietari şi pentru personal, cămară şi acareturi.

În curtea din faţa palatului este amplasat bustul pictorului Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea, arată monumenteoltenia.ro.

În palat au avut loc, de-a lungul anilor, evenimente istorice importante. Astfel, în anul 1913, în luna mai, au fost găzduiţi aici regele Carol I şi familia sa. În vara anului 1913, regele Carol I a locuit din nou aici, iar doi ani mai târziu, în Palatul "Jean Mihail" a stat şi regele Ferdinand.

În timpul Primului Război Mondial, când parte din teritoriul României a fost vremelnic ocupat de Puterile Centrale, în palat a fost sediul Comandaturii Germane pentru Oltenia. La sfârşitul verii anului 1940, în palat au avut loc tratativele româno-bulgare în urma cărora, la 7 septembrie, ţara noastră a cedat Bulgariei Cadrilaterul.

Începând din septembrie 1944, palatul a fost sediul Comandamentului sovietic al Armatei a 53-a. În toamna aceluiaşi an, timp de cinci săptămâni, a locuit aici şi Iosif Broz Tito, iar în septembrie 1944 s-a încheiat Acordul dintre Comitetul Naţional de Eliberare a Iugoslaviei şi Frontul Patriei din Bulgaria, acord prin care războiul dintre Iugoslavia şi Bulgaria înceta.

Filantropul şi iubitorul de artă Dinu Mihail a studiat la Şcoala Superioară de Agricultură din Viena, apoi s-a întors în ţară, unde a primit porecla "Nababul din Ţara Românească", datorită impresionantei sale averi. A devenit preşedintele Consiliului Judeţean Dolj în 1888. Cu ajutorul surorii sale, Elena şi a cumnatului, Constantin Dumba, a achiziţionat o colecţie importantă de pictură universală, găzduită, azi, de Muzeul de Artă din Craiova, instituţie ce îşi are reşedinţa în Palatul "Jean Mihail" începând cu august 1954.

Dinu Mihail a murit în 1908, cu puţin timp înainte de inaugurarea somptuoasei construcţii. Prezenţi la inaugurare au fost, însă, cei doi moştenitori ai săi, Nicolae (1873-1918) şi fratele mai mic al acestuia, Jean Mihail (1876-1936).

Jean Mihail devenise doctor în Drept la Paris. A fost ales deputat conservator (1911-1915) şi senator liberal (1915-1919). În urma afacerilor de succes şi sumelor considerabile moştenite, se estimează că, în jurul anilor 1930, Jean Mihail era printre cei mai bogaţi români. Ca şi tatăl său, a iubit arta, continuând să sporească deja impresionanta colecţie de pictură a tatălui său, potrivit monumenteoltenia.ro.

La 1 septembrie 1936, a fost înfiinţată Fundaţia "Jean Mihail". Administrator era executorul testamentar dr. Constantin Angelescu (premier al României între decembrie 1933 şi ianuarie 1934), care şi-a dorit ca palatul din Craiova să găzduiască un muzeu de artă în care să se regăsească vastele colecţii de tablouri şi monede acumulate de Dinu şi Jean Mihail.

Palatul a fost deschis pentru prima oară publicului între 24 şi 31 octombrie 1943, cu prilejul "Săptămânii Olteniei", eveniment aflat sub patronajul Fundaţiei Culturale Regale şi cu prilejul căruia au fost expuse pentru prima dată la Craiova câteva dintre operele lui Constantin Brâncuşi ("Cap de copil", "Orgoliu" şi "Sărutul"), arată muzeuldeartacraiova.ro.

Foto: (c)  NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO 

La momentul inaugurării Muzeului de Artă din Craiova, operelor din colecţia Mihail li s-au adăugat cele ale Pinacotecii "Alexandru şi Aristia Aman", ce cuprindeau lucrări universale de secol XVII, precum şi numeroase opere semnate de Theodor Aman.

În prezent, galeria de artă naţională expusă la Muzeul de Artă din incinta Palatului "Jean Mihail" cuprinde opere realizate de Constantin Brâncuşi, tablouri de Ion Ţuculescu, Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza şi Theodor Pallady, printre mulţi alţii, precum şi sculpturi de Karl Storck şi Dimitrie Paciurea.

Printre cele mai valoroase dintre piesele deţinute de muzeu sunt şase dintre lucrările titanului artei moderne universale, Constantin Brâncuşi: "Vitellius", "Orgoliu", "Cap de copil", "Fragment de tors", "Domnişoara Pogany" şi "Sărutul", precizează muzeuldeartacraiova.ro.

La sfârşitul anului 2009, Consiliul Judeţean Dolj a avut iniţiativa de a demara lucrări de consolidare şi restaurare ale Palatului "Jean Mihail". Cu sprijinul fondurilor europene, lucrările s-au încheiat la începutul anului 2015, inaugurarea clădirii după renovare având loc la 19 martie 2015.

Foto: (c)  NICOLAE BADEA (C) / AGERPRES FOTO 

La 15 septembrie 2022, Consiliul Judeţean Dolj a inaugurat Centrul Cultural "Constantin Brâncuşi", un proiect dedicat marelui sculptor şi care a fost realizat în curtea Muzeului de Artă din Craiova - Palatul "Jean Mihail" după planurile arhitectului Dorin Ştefan. Centrul cultural cuprinde o impresionantă prismă de sticlă, operă de artă unică în lume, cu o înălţime de peste 12 metri, ce conţine interpretări ale operelor brâncuşiene "Ovoidul" şi "Pasărea Măiastră".

Sub prisma de sticlă se află o galerie subterană pentru care s-au realizat peste 10.000 metri cubi de săpături. Intrarea în secţiunea subterană se face printr-un amplu amfiteatru, ce oferă spaţii generoase în care publicul este invitat să descopere detalii despre viaţa şi opera celui considerat "Părintele sculpturii moderne". AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: monumenteoltenia.ro