La 17 octombrie, anual, începând din 2013, este marcată Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial. La această dată, în 2003, Adunarea Generală a UNESCO a adoptat Convenţia pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial care are ca obiective: salvgardarea patrimoniului cultural imaterial; respectarea patrimoniului cultural imaterial al comunităţilor, grupurilor şi indivizilor care aparţin acestora; sensibilizarea, la nivel local, naţional şi internaţional, asupra importanţei patrimoniului cultural imaterial şi recunoaşterii sale reciproce; cooperarea şi asistenţa internaţională, potrivit https://cimec.ro/.

Foto: (c)  TUDOR IOSIFARU/AGERPRES FOTO

Convenţia a intrat în vigoare la 20 aprilie 2006 pentru cele treizeci de state care au ratificat-o la 20 ianuarie 2006 sau înainte de această dată. În ceea ce priveşte orice alt stat, convenţia intră în vigoare la trei luni după depunerea instrumentului său de ratificare, acceptare, aprobare sau aderare, arată https://ich.unesco.org/.

Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie şi a depus instrumentele de ratificare, la data de 20 ianuarie 2006, moment care a deschis posibilitatea înscrierii elementelor de patrimoniu cultural imaterial româneşti pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii, instrument principal de aplicare a respectivei convenţii. România a construit, totodată, un sistem întreg de protejare şi punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial, prin acte normative, instituţii şi organisme specializate, susţinute de autorităţi administrative şi academice, conform http://legislatie.just.ro/.

Marţişoare expuse la târgul 'De mărţişor, târg cu....tâlc', organizat de Muzeul Naţional al Satului 'Dimitrie Gusti'.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Alături de cele 7 elemente ale patrimoniului cultural naţional înscrise până în prezent pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural al Omenirii - "Ritualul Căluşului" (2005/2008), "Doina" (2009), "Ceramica tradiţională de Horezu" (2012), "Colindatul de ceată bărbătească" (2013), "Jocul fecioresc din România" (2015), "Tehnici tradiţionale de realizare a scoarţei" (2016), "Mărţişorul - Practici tradiţionale asociate zilei de 1 Martie" (2017), România are, din 2021, alte două dosare acceptate de către Secretariatul Convenţiei 2003 pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial din cadrul UNESCO în procesul de evaluare care va decide posibila înscriere a acestor elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Omenirii în anul 2022 - "Tradiţia creşterii cailor de rasă lipiţană din România" şi "Arta cămăşii cu altiţă - element de identitate culturală în România", arată https://patrimoniu.ro/ şi http://www.cultura.ro/.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/ AGERPRES FOTO

În contextul iniţiativei UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial, 38 de români au primit titlul de Tezaur Uman Viu. Iniţiativa vizează atât creşterea gradului de recunoaştere şi vizibilitate a păstrătorilor şi transmiţătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităţilor din care fac parte, al specialiştilor şi al publicului larg cât şi identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepţional al realizării/interpretării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilităţii acestuia.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO

La 18 octombrie 2021, seminarul virtual "Patrimoniul cultural imaterial românesc recunoscut de UNESCO: statutul actual şi soluţii pentru viitor", desfăşurat pe platforma Zoom şi transmis live pe pagina proiectului "In-Herit: Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural", a adus împreună experţi români în probleme de patrimoniu cultural imaterial, pentru o discuţie în jurul strategiilor de salvgardare a elementelor înscrise în Lista UNESCO. Ei au oferit informaţii şi imagini ce reflectă dinamica recentă a acestui patrimoniu românesc de valoare universală şi au oferit sugestii despre cum anume trebuie să se acţioneze pentru păstrarea acestuia în viitor. Discuţia a avut în vedere atât îmbunătăţirea situaţiei pentru cele 7 elementele înscrise în prezent cât şi transferul celor mai bune practici pentru următoarele dosare.

Proiectul "In-Herit: Centrul naţional de informare şi promovare a patrimoniului cultural" a fost iniţiat de Institutul Naţional al Patrimoniului, în parteneriat cu Fundaţia Pro Patrimonio, Asociaţia Da'DeCe şi Institutul Norvegian al Meşteşugurilor şi finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA, conform https://e-zeppelin.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto din deschidere: cultura.ro