Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al Uniunii Europene se reuneşte în zilele de 13-14 octombrie 2022, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se subiecte precum lupta împotriva impunităţii în Ucraina, infracţiunile împotriva mediului, Parchetul European, drepturile fundamentale, Consiliul Schengen, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, situaţia refugiaţilor din UE etc., conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

În prima zi a reuniunii, la 13 octombrie, miniştrii justiţiei vor dezbate temele legate de justiţie: lupta împotriva impunităţii în Ucraina, formarea judiciară, infracţiunile împotriva mediului, Parchetul European.

Cu privire la lupta împotriva impunităţii în Ucraina, preşedinţia cehă a Uniunii (iul.-dec. 2022), Europol şi Eurojust vor oferi miniştrilor informaţii actualizate cu privire la sprijinul în curs al UE pentru investigarea şi urmărirea penală a crimelor internaţionale. De la declanşarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, numeroase informaţii sugerează că în această ţară au fost săvârşite şi se săvârşesc în continuare crime împotriva umanităţii şi crime de război. UE şi statele sale membre sprijină pe deplin Ucraina în asigurarea că cei răspunzători de teribilele atrocităţi comise sunt aduşi în faţa justiţiei.

Miniştrii justiţiei vor face, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la formarea judiciară şi impactul acesteia asupra accesului la justiţie în contextul statului de drept.

Tot pe 13 octombrie, vor fi evaluate progresele înregistrate la nivel tehnic cu privire la proiectul de directivă privind infracţiunile împotriva mediului. În iunie 2022, miniştrii au convenit asupra unei abordări generale parţiale care acoperă definiţiile infracţiunilor. În prezent, se lucrează la armonizarea nivelurilor sancţiunilor. Această propunere va înlocui legislaţia existentă cu un text mai ambiţios, care defineşte noi infracţiuni împotriva mediului, oferă mai multe detalii cu privire la sancţiuni şi introduce măsuri de sprijin pentru persoanele care raportează infracţiuni.

Va fi trecută în revistă şi activitatea Parchetului European (EPPO) în primul an de la începerea funcţionării acestuia. Parchetul European este un organism independent al Uniunii Europene, responsabil de investigarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a autorilor infracţiunilor împotriva intereselor financiare ale UE. Acesta şi-a început activitatea la 1 iunie 2021, mai scrie sursa citată.

Nu în ultimul rând, miniştrii justiţiei vor desfăşura un schimb de opinii privind apărarea drepturilor fundamentale în perioade de criză, în prezenţa directorului Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale. Pentru a face faţă provocărilor generate de crize, inclusiv de pandemia de COVID-19, statele membre ar putea fi nevoite să adopte măsuri extraordinare.

În cea de-a doua zi a reuniunii, în 14 octombrie 2022, miniştrii de interne iau în dezbatere teme legate de afacerile interne precum Consiliul Schengen, agresiunea Rusiei împotriva Ucraina, azilul şi migraţia.

Astfel, cu privire la Schengen, se va pune un accent deosebit pe gestionarea frontierelor externe şi se va decide asupra unor acţiuni în acest domeniu. Acest schimb va avea loc pe baza unui barometru al Comisiei şi a unei analize a riscurilor efectuate de Frontex. Începând din martie 2022, acest format este convocat cu ocazia fiecărei reuniuni a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

Miniştrii de resort vor discuta despre situaţia refugiaţilor din UE, precum şi despre implicaţiile în materie de securitate internă în contextul războiului din Ucraina. Începând cu 24 februarie 2022, statele membre ale UE au instituit capacităţi de primire pentru a găzdui peste 4 milioane de persoane care au sosit în UE căutând refugiu din calea războiului din Ucraina. La 4 martie, Consiliul a introdus în unanimitate o protecţie temporară pentru a oferi protecţie imediată şi colectivă acestor persoane. UE a oferit, de asemenea, sprijin celor mai afectate state membre prin intermediul mecanismului său de protecţie civilă şi al agenţiilor UE şi depune eforturi pentru a debloca fonduri suplimentare cu scopul de a oferi sprijin de urgenţă.

Nu în ultimul rând, preşedinţia cehă a Uniunii va prezenta situaţia actuală a dosarelor privind azilul şi migraţia, în timp ce miniştrii de interne vor discuta despre evoluţiile recente în privinţa rutei de migraţie din Balcanii de Vest, care a înregistrat o creştere semnificativă a numărului de migranţi în acest an, mai scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

***
Anterioara reuniune a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne al UE s-a desfăşurat în zilele de 11-12 iulie 2022, la Praga, şi a fost una informală. Printre temele de discuţie s-au numărat: impactul războiului din Ucraina asupra securităţii europene, interoperabilitatea sistemelor de informaţie, provocările legate de migraţie, consolidarea luptei împotriva abuzurilor sexuale asupra copiilor, legislaţia protecţiei civile pentru persoanele vulnerabile, agresiunea rusă împotriva Ucrainei, digitalizarea cooperării judiciare internaţionale, protecţia drepturilor victimelor de război etc, informează site-ul preşedinţiei cehe a Uniunii, https://czech-presidency.consilium.europa.eu/.

***
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este una dintre cele 10 formaţiuni ale Consiliului UE şi se reuneşte atât în cadrul reuniunilor formale, cât şi în cadrul şedinţelor informale, iniţiate de obicei de către ţările care deţin preşedinţia rotativă a UE.

La Consiliul JAI participă, în principal, miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din statele membre ale UE, iar în domeniile legate de Schengen, discuţiile au loc în formatul comitetului mixt, alcătuit din: statele membre ale UE plus cele patru ţări care nu fac parte din UE, dar au adoptat acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveţia), scrie https://www.consilium.europa.eu/

În cadrul reuniunilor, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi de drepturile fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească.

Consiliul UE exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară, fiind compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, potrivit art. 16 din Tratatul Uniunii Europene, accesat pe https://eur-lex.europa.eu.

Deşi se reuneşte în diferite formaţiuni în funcţie de subiectul discutat, Consiliul UE este o entitate juridică unică, lucrările sale fiind pregătite de un comitet al reprezentanţilor permanenţi ai statelor membre (Coreper) şi de comitete şi grupuri de lucru specializate.

Pe ordinea de zi a reuniunilor pot fi înscrise subiecte cu caracter non-legislativ sau subiecte cu caracter legislativ. Cea mai mare parte a subiectelor de pe ordinea de zi a reuniunilor diverselor formaţiuni ale Consiliului este reprezentată de documente fără efecte juridice, cum ar fi concluziile, rezoluţiile şi declaraţiile. Aceste tipuri de documente exprimă doar poziţii politice. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)