Slănic-Moldova, supranumită şi "Perla Moldovei", este cea mai importantă staţiune balneo-climaterică de interes naţional din Regiunea de nord-est a ţării, potrivit site-ului https://www.moldaviabest.ro/. Este o staţiune cu caracter permanent, cu o climă temperată, cu aer foarte curat, renumită pentru izvoarele sale cu ape minerale vindecătoare, subliniază şi site-ul https://primariaslanicmoldova.ro/.

Oraşul Slănic-Moldova este situat în partea de sud-vest a judeţului Bacău, într-o mică depresiune, mărginită de culmi înalte, pe valea râului Slănic de unde şi-a luat şi numele, râu care îşi trage izvorul de la 7 km de localitate, în muntele Şandru Mare (1.639 m), după cum indică site-ul https://primariaslanicmoldova.ro/. Localitatea a fost întemeiată şi s-a dezvoltat datorită numeroaselor izvoare de apă minerală cu compoziţii variate şi valoroase, primind astfel statutul de staţiune balneoclimaterică.

Izvoarele de la Slănic-Moldova au fost descoperite încă din anul 1801. În 1852 s-au efectuat primele teste chimice, iar în 1877 au apărut primele instalaţii balneare.

Staţiunea Slănic-Moldova, 15 iulie 1963.

Foto: (c) NICOLAE BONDARENCO/Arhiva istorică AGERPRES

Staţiunea a apărut pentru prima dată pe harta ţării în 1840, sub denumirea de Feredeiele Slănicului. În anul 1846, Adunarea Moldovei a trecut, prin donaţie, localul băilor împreună cu pădurile din jur, izvoarele minerale şi băile, Eforiei Spitalelor Sf. Spiridon din Iaşi, după dorinţa fostului ei proprietar, Constantin Cehan Racoviţă, care o donase Epitropiei. Sub administraţia Epitropiei Sf. Spiridon, staţiunea ia un mare avânt. În 1856, din însărcinarea Epitropiei, protomedicul dr. Ludwig Steege întocmeşte, pe baza unor analize parţiale făcute în 1852 de farmaciştii Zotta şi Abrahamfi şi ajutaţi de chimiştii Schnnel şi Th. Stenner, un studiu complet al izvoarelor, pe care le compară cu apele unor vestite staţiuni europene: Setters, Gleichenberg, Krahnchen, Aix-la-Chapelle, St. Marie, Vichy, Kissingen, Marienbad, Karlsbad, Kreuznach, Ems, Adelheid, Spa, Bruckenaud, se menţionează pe site-ul https://primariaslanicmoldova.ro/.

În 1881, apele izvoarelor nr. 1, nr. 3 (supranumit şi "regele Slănicului") şi nr. 4 obţin medalia de argint la Expoziţia internaţională de balneologie de la Frankfurt pe Main, iar în 1883, la Expoziţia din Viena, medalia de aur, faima dobândită de staţiune aducând tot mai mulţi vizitatori. În 1887 a început sistematizarea staţiunii. Apele izvoarelor din Slănic au continuat să obţină numeroase alte distincţii, între care şi medalia de aur la Expoziţia universală din Paris, în 1900.

Parcul staţiunii Slănic-Moldova, 16 iulie 1965.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

După 1950, în Slănic Moldova au fost construite clădiri noi, au fost reamenajate vilele existente, sanatoriul medical balnear a fost dotat cu instalaţii moderne, a luat fiinţă o policlinică medicală balneară, au fost întreprinse lucrări de modernizare şi captare a izvoarelor minerale şi amenajată o mofetă. Slănic Moldova, devenită un centru modern de tratament hidromineral ştiinţific cu caracter permanent, a fost declarată din 1974 staţiune de interes internaţional. (https://primariaslanicmoldova.ro/)

Localitatea este situată la baza muntelui Nemira, la o altitudine de 530 metri. Datorită aşezării ei deosebite - între culmile munţilor - aerul este bogat în aerosoli, răşini şi ioni negativi de oxigen, iar climatul este relaxant şi tonifiant. Atât relieful înconjurător şi clima, cât şi oferta de cazare şi evenimentele desfăşurate în zonă fac din Slănic-Moldova o staţiune accesibilă şi plăcută în toate cele patru anotimpuri, se menţionează pe site-ul https://www.moldaviabest.ro/.

Staţiunea Slănic-Moldova asigură tratament pentru tulburări digestive (gastrite cronice hipo şi hiper acide, ulcere gastrice şi duodenale, afecţiuni stomacale post-chirurgicale etc.), boli hepatobiliare (dischinezie biliară, colecistită cronică cu sau fără calculi, stări postoperatorii în boli ale ficatului), boli metabolice şi nutriţionale, boli ale rinichiului şi urinare.

Parcul staţiunii Slănic-Moldova, 22 iulie 1965.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Cura externă cu apele minerale de aici ajută la tratamentul bolilor reumatismale degenerative şi diartritice, al celor cardiovasculare şi respiratorii, tratamentul bolilor endocrine, al bolilor ginecologice şi al altor boli. Există instalaţii pentru băi calde în cadă cu apă minerală, instalaţii pentru terapie respiratorie (aerosoli şi inhalaţii), electroterapie şi hidroterapie, bazine pentru kinetoterapie, mofete, instalaţii pentru tratamentul anumitor boli vasculare periferice şi pentru gimnastică medicală.

În perioada verii pot fi efectuate plimbări lungi la umbra pădurilor, de-a lungul izvoarelor, sau prin parcul central din Slănic-Moldova, care are o suprafaţă de 4,16 ha, pot fi vizitate mănăstiri precum şi monumente comemorative. Un alt obiectiv turistic este pârtia de schi Nemira, situată la intrarea în staţiunea Slănic-Moldova. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhivă foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Staţiunea Slănic-Moldova, 15 iulie 1963.