Parlamentul European a adoptat noi măsuri pentru consolidarea capacităţii Uniunii Europene privind prevenirea şi controlul focarelor de boli transmisibile şi a cerut, într-o rezoluţie, statelor membre UE să intensifice sprijinul pentru Ucraina. Consiliul a adoptat un nou set de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse. La Praga s-a desfăşurat prima reuniune a formatului Comunitatea Politică Europeană. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Polonia la plata unor despăgubiri morale pentru suspendarea unui judecător. Acestea sunt câteva dintre cele mai semnificative teme care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 3-7 octombrie 2022.


Consiliul Uniunii Europene
La 6 octombrie 2022, Consiliul a anunţat adoptarea unui nou set de sancţiuni împotriva Federaţiei Ruse, ca urmare a anexărilor regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson. Setul de sancţiuni introduce în legislaţia UE baza pentru instituirea unui plafon de preţ legat de transportul maritim al petrolului rusesc destinat ţărilor terţe şi a unor restricţii suplimentare privind transportul maritim al ţiţeiului şi al produselor petroliere către ţări terţe. Este prevăzută interzicerea furnizării de servicii de transport maritim şi de asistenţă tehnică, servicii de intermediere sau finanţare sau asistenţă financiară în legătură cu transportul maritim către ţări terţe de ţiţei (începând cu luna decembrie 2022) sau de produse petroliere (începând din luna februarie 2023) care provin sau sunt exportate din Rusia. Derogarea bazată pe plafonul de preţ ar permite furnizarea serviciilor de transport şi a celorlalte servicii în cazul în care petrolul sau produsele petroliere sunt achiziţionate la un plafon de preţ prestabilit sau sub acesta. Această interdicţie impusă navelor UE de a furniza servicii de transport maritim pentru astfel de produse către ţări terţe se va aplica de la data la care Consiliul va decide în unanimitate să introducă plafonul de preţ. Consiliul UE a stabilit, începând cu data de 6 octombrie 2022, domeniul geografic de aplicare al restricţiilor introduse la 23 februarie 2022, incluzând mai ales interdicţia de import asupra bunurilor din zonele care nu sunt controlate de guvern din oblastele Doneţk şi Lugansk, va fi extins pentru a include şi zonele care nu sunt controlate din oblastele Zaporojie şi Herson.

La 5 octombrie 2022, ministrul ceh al afacerilor europene Mikulas Bek a anunţat, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, faptul că preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene va încerca la summitul din luna decembrie 2022 obţinerea unanimităţii cu privire la aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. În context, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru promovarea modului de viaţă european Margaritis Schinas a subliniat că România şi Bulgaria au îndeplinit de mult timp criteriile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Schinas a adăugat că cele două ţări rămân angajate în aplicarea acquisului Schengen şi în asigurarea securităţii la frontierele externe.


Parlamentul European
Parlamentul European a aprobat, la 4 octombrie 2022, noi măsuri care consolidează capacitatea Uniunii Europene de a preveni şi controla focarele de boli transmisibile şi de a aborda ameninţările transfrontaliere la adresa sănătăţii, conform unui comunicat al instituţiei. Eurodeputaţii au aprobat, cu 542 voturi pentru, 43 împotrivă şi 9 abţineri, acordul încheiat cu Consiliul UE referitor la extinderea mandatului Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor. Noua legislaţie urmăreşte să consolideze capacitatea Uniunii de a preveni şi gestiona epidemiile de boli transmisibile şi de a se pregăti pentru acestea. În plus, Parlamentul European a adoptat acordul privind o serie de măsuri care vor permite Uniunii Europene să anticipeze şi să răspundă mai bine la ameninţările transfrontaliere grave la adresa sănătăţii.

La 4 octombrie 2022, legislativul comunitar a adoptat rezoluţia pentru sprijinul suplimentar privind limitarea consecinţelor războiului lansat de Rusia contra Ucrainei, potrivit unui comunicat al legislativului european. Noua prevedere, adoptată cu 592 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 10 abţineri, simplifică regulile pentru statele membre care utilizează fonduri aferente politicii de coeziune pentru a trata provocările legate de migraţie şi investiţii cauzate de agresiunea militară rusă în Ucraina. Propunerea are nevoie de aprobarea Consiliului, urmând a intra în vigoare după publicarea în Jurnalul oficial al UE.

Eurodeputaţii români au susţinut, la 5 octombrie 2022, în plenul Parlamentului European, aderarea cât mai rapidă a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen, în contextul în care cele două ţări au îndeplinit încă din anul 2011 toate condiţiile tehnice necesare în această privinţă. În cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European s-a desfăşurat dezbaterea consacrată aderării României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen de liberă circulaţie. ''Anul acesta, de la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a găzduit peste 1 milion de refugiaţi ucraineni. România poate securiza frontiera zonei Schengen în orice condiţii. Includerea celor două ţări va face mai sigură întreaga Uniune Europeană.'', a explicat în intervenţia sa, cu acest prilej, eurodeputatul Siegfried Mureşan.

Legislativul comunitar a transmis, la 6 octombrie 2022, cu prilejul adoptării unei rezoluţii, statelor membre ale Uniunii să intensifice asistenţa militară pentru Ucraina. În textul adoptat, cu 504 voturi pentru, 26 împotrivă şi 36 abţineri, eurodeputaţii menţionează că rezultatele aşa-ziselor referendumuri pentru anexarea regiunilor Doneţk, Herson, Lugansk şi Zaporojie sunt "nule şi neavenite" şi solicită statelor membre să adopte sancţiuni suplimentare severe. Deputaţii au cerut şi înfiinţarea unui tribunal internaţional ad-hoc pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.


Comisia Europeană
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la 5 octombrie 2022, că Uniunea Europeană ar trebui să introducă o plafonare temporară a preţului la gazele naturale, potrivit Reuters şi AFP. "Introducerea unei plafonări generale a preţului la gaz este o soluţie temporară până când vom dezvolta un nou index al preţurilor în UE care să asigure o mai bună funcţionare a pieţei", a spus von der Leyen. Comisia Europeană a propus, până în prezent, o plafonare a preţului pentru gazul rusesc.


CEDO
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis, la 6 octombrie 2022, că suspendarea timp de peste doi ani a unui judecător polonez i-a încălcat acestuia drepturile, în urma unor critici pe care le formulase faţă de reformele guvernului de la Varşovia în domeniul juridic, conform Reuters. Judecătorul Pawel Juszczyszyn a fost suspendat în 2019, după ce a e emis un ordin judecătoresc pentru informaţii privind numirile magistraţilor. Potrivit deciziei CEDO, "deoarece Camera Disciplinară nu poate fi considerată o 'instanţă' având în vedere modul în care a fost constituită, decizia de a-l suspenda a fost ilegală". "Curtea a reţinut că suspendarea d. Juszczyszyn (...) a avut scopul de a-l descuraja să examineze procedura de numire a judecătorilor, încălcându-i-se drepturile". Curtea a condamnat Polonia la plata unor despăgubiri morale de 30.000 de euro pentru judecător.


Comunitatea Politică Europeană
La 6 octombrie 2022, s-a desfăşurat, la Praga, reuniunea dedicată formatului Comunitatea Politică Europeană, care are drept scop îmbunătăţirea cooperării între ţările europene dincolo de graniţele UE, potrivit AFP. Au participat reprezentanţii a 44 de state. Numeroşi lideri prezenţi la Praga au subliniat că acest forum reprezintă o iniţiativă complementară şi nu o alternativă la procesul de aderare la UE. Coordonatorul diplomaţiei europene, Josep Borrell, a salutat faptul că cei 44 de lideri s-au adunat "pentru a vedea cum poate fi construită o nouă structură de securitate în Europa". Reuniunea de la Praga a permis şi o reapropiere între Azerbaidjan şi Armenia, sub auspiciile UE şi ale Franţei. Uniunea Europeană urmează să trimită o "misiune civilă" în Armenia, de-a lungul graniţei cu Azerbaidjanul, pentru a contribui la demarcarea frontierei şi pentru a relansa procesul de normalizare dintre cele două ţări, potrivit premierului armean Nikol Paşinian, preşedintelui azer Ilham Aliev, preşedintelui Emmanuel Macron şi preşedintelui Consiliului European Charles Michel. În conferinţa de presă finală a reuniunii, Emmanuel Macron a salutat "unitatea a 44 de ţări europene" care "au condamnat clar agresiunea rusă (...) şi şi-au exprimat sprijinul pentru Ucraina", conform AFP. Următoarea reuniune a formatului, programată pentru primăvara anului 2023, urmează să fie găzduită de Republica Moldova.


Eurostat
Numărul persoanelor deportate către ţări terţe şi în interiorul Uniunii Europene este în creştere, potrivit datelor publicate, la 3 octombrie 2022, de Biroul de statistică al UE (Eurostat), conform DPA. Potrivit datelor centralizate, 96.550 de cetăţeni non-UE au primit ordinul de a părăsi o ţară membră a Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2022 (în creştere cu 15% faţă de al doilea trimestru din 2021) şi un total de 23.110 de cetăţeni au fost deportaţi, inclusiv în interiorul blocului comunitar. Potrivit legislaţiei europene, oamenii care intră în UE nu au întotdeauna permisiunea de a călători în mod liber în interiorul blocului comunitar, în funcţie de viza lor sau de statutul lor privind azilul, ceea ce duce la deportări în Uniunea Europeană. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)