Reuniunea informală a şefilor de stat sau de guvern de la Praga, din 7 octombrie 2022

Şefii de stat şi de guverne ai Uniunii Europene se reunesc pe 7 octombrie, la Praga, în cadrul unei reuniuni informale ce are loc sub egida preşedinţiei cehe a Uniunii Europene (iul.-dec. 2022), scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Principalele subiecte abordate sunt comunitatea politică europeană, Declaraţia din 30 septembrie a membrilor Consiliului European, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, preţurile energiei şi securitatea aprovizionării etc. De asemenea, se vor pregăti lucrările următoarei reuniuni formale a Consiliului European, care va avea loc în zilele de 20-21 octombrie 2022.
Comunitatea politică europeană este o platformă de coordonare politică care îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european, după cum se arată pe site-ul menţionat. Prima reuniune a comunităţii politice europene are avut loc la 6 octombrie 2022, la Praga. Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene a aparţinut preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ''decenii'' pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ''comunitate politică europeană'', care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.
Un alt subiect abordat este Declaraţia din 30 septembrie a membrilor Consiliului European, prin care liderii UE au respins anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor ucrainiene Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson. "Respingem în mod ferm şi condamnăm fără echivoc anexarea ilegală de către Rusia a regiunilor Doneţk, Luhansk, Zaporijia şi Herson. Prin subminarea intenţionată a ordinii internaţionale bazate pe norme şi prin încălcarea flagrantă a drepturilor fundamentale ale Ucrainei la independenţă, suveranitate şi integritate teritorială, principii fundamentale consacrate în Carta ONU şi în dreptul internaţional, Rusia pune în pericol securitatea mondială", se arată în declaraţia citată de site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Cu privire la răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, Uniunea a adoptat, de la începerea conflictului din Ucraina o serie de măsuri, constând în: primirea refugiaţilor prin intermediul mecanismului de protecţie temporară (348 de milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina şi Republica Moldova); asistenţă materială acordată Ucrainei şi ţărilor învecinate prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE (20 de miliarde de euro pentru a sprijini statele membre care găzduiesc refugiaţi); până la 9 miliarde de euro sub formă de asistenţă macrofinanciară pentru promovarea stabilităţii; 2,5 miliarde de euro pentru sprijinirea forţelor armate ucrainene etc.
De asemenea, Uniunea Europeană a adoptat până acum şase pachete de sancţiuni la adresa Rusiei, în contextul invaziei din Ucraina.
În ceea ce priveşte preţurile energiei şi securitatea aprovizionării, în condiţiile crizei energetice cu care se confruntă ţările Europei, la 30 septembrie 2022, miniştrii energiei din UE au ajuns la un acord politic referitor la un regulament privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie. Regulamentul include măsuri de reducere a cererii de energie electrică în timpul orelor de vârf, în vederea scăderii preţurilor energiei electrice pentru consumatori. Acesta introduce, de asemenea, măsuri de colectare a veniturilor excedentare din producţia de energie electrică şi o contribuţie de solidaritate din profiturile excedentare ale sectoarelor combustibililor fosili, care vor fi utilizate pentru a atenua impactul preţurilor ridicate asupra consumatorilor finali şi pentru a proteja mai bine clienţii cu amănuntul din sectorul energiei electrice, conform site-ului Consiliului Uniunii Europene.
***
Anterioara reuniune a Consiliului European a avut loc în zilele de 23-24 iunie, la Bruxelles, pe ordinea de zi aflându-se numeroase teme precum: propunerea de lansare a unei comunităţi politice europene, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, siguranţa civililor şi crimele de război, sancţiuni împotriva Rusiei, solidaritatea cu Ucraina, securitatea alimentară, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, Balcanii de Vest, procesul accelerat de extindere cu privire la Balcanii de Vest, dialoguri şi acorduri politice, aspecte economice, extinderea zonei euro (Croaţia), preţurile la energie, Conferinţa privind viitorul Europei etc, conform https://www.consilium.europa.eu/.
***
Consiliul European a fost creat în decembrie 1973, ca un organism informal la nivelul UE. Prin Tratatul de la Maastricht (1992), Consiliul European devine un organism oficial (fără să fie una dintre instituţiile Uniunii), iar prin Tratatul de la Lisabona (2009), acesta devine una dintre cele şapte instituţii ale UE. Astfel, Consiliul defineşte orientarea politică generală a UE, dar nu are un rol legislativ la nivelul Uniunii.
Consiliul European stabileşte agenda politică, în mod tradiţional prin intermediul "concluziilor" adoptate în cadrul reuniunilor, care identifică subiectele de interes şi măsurile care urmează să fie luate. În cadrul fiecărei reuniuni a Consiliului European sunt adoptate concluzii de către această instituţie.
Din Consiliul European fac parte şefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene. Deciziile în cadrul instituţiei sunt adoptate, în general, prin consens. În anumite situaţii menţionate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată.
Pe lângă reuniunile formale, Consiliul European desfăşoară şi reuniuni informale sau extraordinare ale şefilor de stat sau de guvern. De obicei, în urma acestor reuniuni, liderii adoptă mai degrabă o declaraţie decât concluzii oficiale. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.consilium.europa.eu
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 martie 2025
Discuțiile despre violențele ce au însoțit protestele de la Biroul Electoral Central pe marginea respingerii candidaturii lui Călin Georgescu, respingerea de către Curtea Constituțională a contestației lui Călin Georgescu cu privire la invalidarea candidaturii sale de către BEC, sesizarea din oficiu a Parchetului General cu privire la săvârșirea infracțiu
Săptămâna europeană 10-14 martie 2025
Anunțul Comisiei Europene privind impunerea de noi taxe vamale unor produse americane ca răspuns la taxele recente de 25% introduse de Statele Unite pentru unele importuri europene, adoptarea de către Consiliu a unui nou set de legi pentru a adapta normele UE privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru era digitală, aprobarea de către Parlamentul European a unui P
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Joi, 13 martie, și vineri, 14 martie, de la ora 19:00, vor putea fi urmărite, la Ateneu, concerte de Enescu, Lalo și Ravel, cu dirijorul Jeremie Rhorer și violonista Alexandra Conunova, informează un comunicat al Ateneului Român. Orchestra simfonică și Corul Filarmonicii George Enescu, aflate sub bagheta lui Jeremie Rhorer și cu Alexan
14 martie - Ziua mondială a somnului
La 14 martie 2025, este marcată Ziua mondială a somnului, potrivit www.worldsleepday.org. Aceasta este programată în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizație apărută în 2016 ca urmare a
CITATUL ZILEI
'A păstra nestrămutat credința în dreptate și adevăr în afara oricărei alte credințe, a oricărei speranțe sau temeri, acesta este cel mai înalt nivel al conștiinței umane.'' - Antonio Fogazzaro ('Proverbe și cugetări italiene', Editura Albatros, 1982)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Benedict din Nursia; Sf. Sfințit Mc. Alexandru preotul Greco-catolice Sf. cuv. Benedict, Patronul Europei; Sf. pr. m. Alexandru Romano-catolice Sf. Matilda, regină; Fer. Iacob Cusmano, pr. Sfântul Cuvios Benedict este pomenit &i
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 martie
Este a 73-a zi a anului 2025. Au mai rămas 292 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 18 h 21 m. Luna apune la 06 h 34 m și apune la 18 h 40 m. Eclipsă Totală de Lună vizibilă în Pacific, cele două Americi, vestul Europei și vestul Africii. Vizibilă în România,
PERSONALITATEA ZILEI: Scriitorul Ivo Andric, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură
Prozatorul și diplomatul Ivo Andric s-a născut la data de 9 octombrie 1892, în satul Deloc, de lângă Travnik, în actuala Bosnia și Herțegovina, arată imdb.com. Croat de origine, Ivo Andric și-a însușit, după Primul Război Mondial, limba și cultura sârbă.
13 martie - Ziua mondială a rinichiului
Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2025, această zi este sărbătorită la 13 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă totală de Lună vizibilă în România, în penumbră (13/14 martie)
În noaptea de 13 spre 14 martie 2025, Luna intră în umbra Pământului, creând o eclipsă totală de Lună, prima, din noiembrie 2022, potrivit https://svs.gsfc.nasa.gov. Regiuni din care care eclipsa se va vedea, cel puțin parțial, sunt: Europa, mare parte din Asia, mare parte din Australia, mare pa
CITATUL ZILEI
'Când un om fără lucru își vede vecinul cu stare gospodorind, semănând și arând, ca să-și strângă avere, face și el cu vecinul. Întrecerea aceasta este bună.' - Hesiod, 'Munci și zile' ('Cugetări grecești', Editura Albatros, 1981)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 martie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Consta
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie
Este a 72-a zi a anului 2025. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna apune la 06 h 17 m și răsare la 17 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)
DOCUMENTAR: 60 de ani de la moartea scriitorului George Călinescu, academician, critic și istoric literar (12 martie)
Scriitorul George Călinescu, academician, critic și istoric literar, personalitate marcantă a culturii și literaturii române, s-a născut la 19 iunie 1899, în București, ca fiu al Mariei Vișan și al funcționarului Tache Căpitănescu, fiind înfiat de familia lui Constantin Călinescu din Iași. A urmat cursurile Facultății de Litere din București
Concert aniversar al Corului Academic Radio
La 12 martie 2025, Corul Academic Radio susține un concert aniversar la Sala Radio, intitulat 'Ecouri de demult', cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înființare. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, concertul propune interpretarea celor mai cunoscute șlagăre ale muzicii ușoare românești din anii '30-'60 într-o