Sezonul Premiilor Nobel din 2022 se încheie, luni, 10 octombrie, cu anunţarea Premiului Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel. Anunţul este făcut de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe (Kungliga Vetenskapsakademien) din Stockholm, potrivit www.nobelprize.org.

În 1968 a fost instituit Premiul Băncii Naţionale (Sveriges Riksbank) a Suediei pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel, laureaţii fiind selectaţi de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe. Acest premiu poartă şi denumirea de Premiul Nobel pentru Economie. Distincţia se bazează pe o donaţie primită de Fundaţia Nobel în 1968 de la Sveriges Riksbank, cu ocazia aniversării a 300 de ani de funcţionare a băncii. Premiul pentru ştiinţe economice este acordat de Academia Regală Suedeză de Ştiinţe după aceleaşi principii ca şi pentru Premiile Nobel, care sunt acordate din 1901.

Conform informaţiilor publicate pe site-ul oficial al Premiului pentru ştiinţe economice, distincţia a fost acordată, din 1969, în total de 53 de ori, fiind premiate 89 de persoane, dintre care două femei. La 25 dintre decernări, premiul a avut un singur laureat, 20 de premii au fost împărţite între doi câştigători, iar opt au fost împărţite de trei câştigători.

Până în prezent, cea mai tânără laureată în domeniul ştiinţelor economice este Esther Duflo, care avea 46 de ani când a fost premiată, în 2019. Elinor Ostrom a fost prima femeie laureată în domeniul ştiinţelor economice, în 2009. Cea mai în vârstă persoană premiată, Leonid Hurwicz, avea 90 de ani în 2007, când i-a fost atribuită distincţia.

Primul premiu în ştiinţe economice a fost acordat economistului norvegian Ragnar Frisch şi economistului neerlandez Jan Tinbergen în 1969, pentru descoperirea şi utilizarea modelelor dinamice.

În 2021, laureaţiii Premiului Sveriges Riksbank pentru Economie în memoria lui Alfred Nobel au fost economiştii David Card, Joshua D. Angrist şi Guido Imbens. Folosind experimentele naturale, David Card a analizat efectele pieţei muncii asupra salariului minim, imigraţiei şi educaţiei. Joshua D. Angrist şi Guido W. Imbens au fost recompensaţi "pentru contribuţiile lor metodologice la analiza relaţiilor cauzale".

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Economie din secolul XX s-au numărat: Paul A. Samuelson - pentru lucrări ştiinţifice prin care a dezvoltat o teorie economică statică şi dinamică şi pentru participarea activă la ridicarea nivelului analizei în ştiinţele economice (1970); Milton Friedman - pentru contribuţia la analiza consumului, la istoria banilor şi teoria banilor, cât şi pentru o clarificare a complexităţii politicii de stabilizare (1976); Herbert Simon - pentru studiul deschizător de drumuri al proceselor de decizie în organizaţiile economice (1978); James Heckman - pentru dezvoltarea teoriilor şi metodelor analizei pe eşantioane selective şi Daniel McFadden - pentru dezvoltarea teoriilor şi metodelor analizei opţiunilor alegerii discrete (2000).

Între laureaţii secolului XXI se află: Finn E. Kydland şi Edward C. Prescott - pentru contribuţiile acestora la macroeconomia dinamică: consistenţa temporală a politicii economice şi puterea impulsionantă a ciclurilor conjuncturale (2004); Thomas Schelling şi Robert Aumann - pentru teoria ''deciziei interactive'', care permite explicarea conflictelor economice (2005); Leonid Hurwicz, Eric Maskin şi Roger Myerson - pentru lucrările lor privind teoria numită ''concepţia mecanismelor'' (2007); Paul Krugman - pentru analizele sale privind modelele de comerţ şi contextul activităţilor economice (2008); americanii Peter Diamond, Dale Mortensen şi britanicul Christopher Pissarides - pentru o metodă de analiză a pieţelor, vizând dificultatea de a armoniza cererea şi oferta, îndeosebi în privinţa locurilor de muncă (2010); americanii Thomas J. Sargent şi Christopher A. Sims - pentru "cercetările lor empirice asupra cauzei şi efectului în macroeconomie" (2011); americanii Alvin Roth şi Lloyd Shapley - pentru teoria alocărilor stabile şi designul pieţei (2012); Oliver Hart şi Bengt Holmstrom - "Munca lor a pus bazele pentru conceperea de politici şi instituţii în multe domenii, de la legislaţia falimentului la politici constituţionale" (2016), americanii William Nordhaus şi Paul Romer - pentru că "au proiectat metode de rezolvare a unora dintre cele mai presante probleme ale timpurilor noastre: creşterea sustenabilă pe termen lung a economiei globale şi bunăstarea populaţiei lumii" (2018), potrivit site-ului oficial, nobelprize.org. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Nobel Prize/Facebook