Filmul "Codin", inspirat din cartea cu acelaşi titlu de Panait Istrati, este o coproducţie româno-franceză, regizată de Henri Colpi - după un scenariu realizat de regizor, împreună cu Yves Jamiaque, Dumitru Carabăţ - şi a avut premiera în 1963.

Romanul "Codin" de Panait Istrati a fost publicat pentru prima dată în anul 1926, în limba franceză. Nouă ani mai târziu, în 1935, lucrarea a fost publicată în limba română, aceasta făcând parte din ciclul povestirilor lui Adrian Zografi, care mai cuprinde şi alte proze ale autorului - "Chira Chiralina" (uneori scrisă "Kyra Kyralina"), "Unchiul Anghel", "Haiducii".

"Adaptarea cinematografică a lui Colpi, Jamiaque şi Carabăţ, premiată de juriul Festivalului de la Cannes, respectă cu fidelitate spiritul cărţii lui Panait Istrati, accentuându-i şi clarificându-i semnificaţiile critice, concentrând planurile de acţiune într-o fabulaţie densă, simplă, laconică, de o limpezime şi echilibru amintind virtuţile clasicismului."- nota Mihai Tolu, în 1963, în revista "Contemporanul", potrivit site-ului https://www.cinemagia.ro/.

Acţiunea se petrece la începutul anilor 1900, când copilul Adrian Zografi s-a mutat, împreună cu mama sa, în Comorofca - o mahala rău famată a oraşului Brăila. Până în acel moment, cei doi - copilul şi mama - se mutaseră de nenumărate ori, de fiecare dată când mama lui Adrian găsea o cameră cu chirie mai mică.

Ajunşi în casa în care urmau să locuiască, cei doi află că erau vecini cu un bărbat care făcuse zece ani de închisoare pentru că omorâse pe cineva. Numele vecinului era Codin.

"Codin este bătăuşul care a făcut 10 ani de închisoare pentru uciderea unui prieten. El se întoarce acasă la mama sa, dar zgârcenia acesteia îl înfurie. Adrian Zografi este un copil care se uită la Codin şi prin ochii omului vede nedreptăţile economice şi sociale din perspectiva unui adult.", scrie site-ul http://aarc.ro/.

Panait Istrati îl descrie, în roman, pe Codin, ca fiind un bărbat de vreo 30 de ani, cu statură atletică, îmbrăcat frumos şi mereu având la brâu un cuţit.

"Sub toraxul său herculean era încins cu un brâu lat, de lână albă, din care ieşea mânerul unui cuţit vârât în teacă. Lângă el, o pălărie nouă şi un ciomag noduros, de corn afumat. Dacă n-ar fi avut nişte ochi atât de cruzi şi o talie de bătăuş, neobişnuită, mustaţa o avea neagră şi tare răsucită, părul soios de unsoare parfumată şi pieptănat mitocăneşte, aş fi zis că aveam în faţa mea unul dintre acei numeroşi muncitori din port, cărora li se spunea 'vagonari' - crai, beţivani şi zurbagii în toate zilele de sărbătoare", scria Panait Istrati despre Codin, în romanul cu acelaşi nume. Se pare că această descriere a fost făcută după prima întâlnire a autorului cu personajul Călin, un "cuţitar" din Comorofca - şi care, probabil l-a inspirat în crearea personajului de roman Codin, potrivit site-ului https://brailanoastra.wordpress.com/.

Codin locuia împreună cu mama lui, Anastasia. Adrian şi mama sa, Zoiţa, observă că în fiecare seară, când Codin ajungea acasă, o scotea pe mama lui din casă şi o aşeza pe o piatră, în curte, unde o lăsa până a doua zi, când el pleca. Într-o dimineaţă, la ora 4.00, Codin îl invită pe Adrian să meargă cu el, ca să vadă cum li se dă oamenilor de lucru ca hamali. Băiatul se furişează pe fereastră şi merge cu Codin în port. Acolo, copilul vede că oamenii primeau sau nu de lucru în funcţie de preferinţele celor care împărţeau unuia sau altuia sacii pentru grânele care urmau să fie duse în hala vaporului. Când intervine Codin, care ia sacii şi-i împarte fiecărui om, copilul rămâne impresionat. El îl urmează pe Codin şi în timp ce acesta lucrează ca hamal în port. La întoarcerea spre casă, Codin îi povesteşte lui Adrian că părinţii lui, deşi erau bogaţi, l-au "dat la stăpân", să muncească, şi i-au luat mereu, ani la rând, banii pe care îi câştiga. "Când m-am făcut mare, le-am cerut înapoi banii pe care mi-i furaseră." Dar nu i-au fost daţi, aşa că s-a răzbunat. "Răzbunarea are gust de fiere", spune Codin.

Bărbatul o iubea pe Irina, o femeie foarte frumoasă, iar Adrian devine mesagerul biletelor pe care cei doi şi le transmit. Prietenul lui Codin era Alexe, un tânăr cu o voce frumoasă, pe care Codin îl chema mereu să-i cânte, când se întâlneau la cârciuma Anghelinei.

Curând, holera începe să facă victime, mor mulţi oameni din oraş. Se fac gropi comune, Brăila intră în carantină. Codin îi ia într-o căruţă pe Irina, pe Adrian şi mama acestuia, Zoiţa, dar şi pe Alexe şi îi scoate din oraş. Ajung într-o pădure şi fac popas, improvizând nişte corturi, dar Codin constată că mama lui Adrian deja se îmbolnăvise. El îi trimite pe ceilalţi să doarmă mai departe de cortul în care era Zoiţa, pentru a nu fi contaminaţi. După ce o "doftoriceşte" pe Zoiţa cu "frecţie de ţuică", aceasta se simte mai bine.

A doua zi, bărbatul îi caută pe fiecare să le dea vestea bună - că Zoiţa şi-a revenit. Atunci constată că un medalion al Irinei se află în locul unde dormise Alexe. Orbit de furie şi gelozie, Codin îl omoară pe Alexe, apoi dispare. După câteva luni în care trăise în balta Brăilei, se întoarce acasă murdar, nebărbierit, spunându-i mamei sale că vrea să înceapă o altă viaţă şi îi cere "banii furaţi" din vremea când el era copil, spunându-i că îi va folosi pentru a plăti avocaţii, pentru că urma să fie judecat pentru moartea lui Alexe.

Mama lui Codin aşteaptă ca el să adoarmă, apoi pune doi litri de ulei într-o oală, pe plita încinsă, aşteptând să clocotească. După un timp, Adrian şi mama lui aud un urlet din casa lui Codin. Speriaţi, se duc să vadă ce s-a întâmplat şi îl văd, prin fereastră, pe bărbat căzând la pământ.

"Codin n-a murit nici răpus de vreun duşman, nici de holera care a bântuit, în acele vremuri, şi meleagurile existenţei sale. (...). Într-o noapte de noiembrie, Anastasia a turnat doi litri de ulei încins pe gâtul fiului şi l-a omorât, în timp ce dormea, convinsă că a scăpat lumea de un monstru. Apoi a încremenit la căpătâiul feciorului, 'cu o lumânare de cinci parale în mână. (...) Flacăra lumânării pâlpâia în adierea vântului rece'. Aşa descrie Panait Istrati moartea lui Codin, supranumit 'Uriaşul portului' ", notează site-ul https://brailanoastra.wordpress.com/.

Din distribuţia filmului fac parte actorii: Alexandru Virgil Platon, Răzvan Petrescu, Françoise Brion, Nelly Borgeaud, Maurice Sarfati, Graziela Albini, Germaine Kerjean, Eugenia Bosînceanu, Nicolae Bodescu, Mihai Fotino, Victor Moldovan, Eliza Petrăchescu, Dorin Dron, Mihai Mereuţă, Constantin Stoica, Ion Anghel, Voicu Sabău, conform site-ului https://www.imdb.com/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.imdb.com