Ziua mondială a zâmbetului (World Smile Day) este aniversată, anual, în prima zi de vineri a lunii octombrie, în acest an fiind marcată la 7 octombrie.

În 1963, artistul american Harvey Ball a creat imaginea "faţă zâmbitoare" (smiley face), reprezentând un buton galben cu două puncte şi o paranteză "închisă", pe care, în prezent, oamenii de peste tot din lume o folosesc cu scopul de a-şi exterioriza emoţiile pozitive. Harvey Ball a realizat această imagine pornind de la premisa că toţi oamenii ar trebui să acorde cel puţin o zi dintr-un an pentru a zâmbi, a face gesturi frumoase şi a-i face pe alţii să zâmbească, potrivit www.worldsmileday.com/.

Ziua mondială a zâmbetului a fost marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Harvey Ball, Worcester. În acelaşi an, Harvey Ball a fondat şi World Smile Corporation, care avea să fie sponsorul anual al evenimentului internaţional.

Unul dintre primii oameni de ştiinţă care au studiat zâmbetul a fost naturalistul englez Charles Darwin, în lucrarea "The Expression of the Emotions in Man and Animals" (Expresiile emoţiei la oameni şi animale), publicată în 1872, potrivit http://darwin-online.org.uk/.

Zâmbetul pare să aibă o influenţă favorabilă pentru cei din jur, persoana care zâmbeşte fiind considerată mai plăcută, agreabilă şi mai uşor de abordat, potrivit articolului "When you're smiling, does the whole world smile for you?" ("Când zâmbeşti, oare întreaga lume zâmbeşte cu tine?"), publicat de G. Gladstone în revista Australasian Psychiatry, arată journals.sagepub.com.

Zâmbetul pare a fi şi contagios. Un studiu realizat în Suedia a demonstrat că cei care priveau alţi oameni zâmbind au surâs, la rândul lor, involuntar. Mai mult, celor care au privit un alt om zâmbind le-a fost dificil să se încrunte, conform scienceblog.com.

Alţi cercetători au ajuns la concluzia că zâmbetul poate stimula creierul să crească producţia de endorfine, substanţe neurochimice cu rol important pentru buna-dispoziţie. Din acest motiv, zâmbetul poate scădea nivelul de stres.

Totodată, zâmbetul ajută la relaxarea organismului, contribuind astfel la menţinerea sănătăţii şi la fortificarea sistemului imunitar, arată doctordezambete.ro.

Deşi pentru mulţi, zâmbetul este un simbol al plăcerii, sociabilităţii, fericirii sau amuzamentului, totuşi nu orice fel de zâmbet ar trebui să fie astfel interpretat. De pildă, neurologul francez Guillaume Duchenne (1806-1875) a descoperit că zâmbetul autentic angajează atât muşchii aflaţi în zona gurii, cât şi pe cei din zona ochilor. Zâmbetul doar ''din buze'' este, aşadar, doar un surâs prefăcut, ce poate semnaliza în cel mai bun caz politeţe sau intenţii nu tocmai prietenoase.

Cercetarea lui Duchenne avea să fie confirmată de psihiatrii celebri precum Hervey Cleckley sau Robert Hare, care au delimitat concret zâmbetul sincer de cel ''superficial'', arătând că acesta din urmă este deseori folosit de persoanele obişnuite să-i manipuleze pe cei din jur.

Antropologic vorbind, semnificaţia zâmbetului în diferite culturi poate fi extrem de diferită, dacă nu chiar antitetică. În anumite societăţi, zâmbetul excesiv este văzut ca un semn de superficialitate, pe când în altele, zâmbetul semnifică în primul rând jenă, confuzie sau chiar neîmplinire sentimentală, potrivit https://www.andrews.edu/. Există la nivel internaţional anumite culturi în care zâmbetele sunt adresate doar prietenilor apropiaţi şi membrilor familiei, iar atunci când sunt adresate străinilor sunt privite de către aceştia cu nelinişte sau suspiciune. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.andrews.edu