La 1 octombrie, în fiecare an, începând din 2015, este sărbătorită Ziua internaţională a cafelei. În 2014, Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a declarat ziua de 1 octombrie, drept ziua "celebrării diversităţii, calităţii şi pasiunii sectorului cafelei" şi ca "o oportunitate pentru iubitorii de cafea de a-şi împărtăşi dragostea faţă de băutură şi de a sprijini milioanele de fermieri ale căror mijloace de existenţă depind de recolta aromatică", potrivit www.internationalcoffeeday.org.

În 2022, membrii şi partenerii Organizaţiei Internaţionale a Cafelei se unesc pentru a muta sectorul cafelei de la o economie liniară la una circulară: pentru a-i sărbători pe toţi cei care lucrează din greu pentru a face cele trei miliarde de ceşti de cafea delicioase de care ne bucurăm în fiecare zi în întreaga lume şi de a recunoaşte faptul că transformarea deşeurilor din sectorul cafelei în produse noi şi opţiuni de energie alternativă creează venituri importante şi oportunităţi de locuri de muncă şi reduce costurile de producţie.

Foto: (c)  ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO 

Organizaţia Internaţională a Cafelei (OIC) a fost înfiinţată în 1963, la Londra, sub auspiciile Organizaţiei Naţiunilor Unite, în contextul în care cafeaua verde neprăjită avea o mare importanţă economică şi era una dintre cele mai tranzacţionate mărfuri agricole din lume. OIC administrează Acordul internaţional privind cafeaua (ICA), un instrument important în ceea ce priveşte dezvoltarea cooperării. Primul Acord a intrat în vigoare în 1962 pentru o perioadă de cinci ani. Alte acorduri au fost semnate în 1968, 1976, 1983, 1994 şi 2001. Cel mai recent Acord a fost adoptat de Consiliu în septembrie 2007 şi a intrat în vigoare la 2 februarie 2011. La data de 4 ianuarie 2021, Organizaţia Internaţională a Cafelei număra 49 de membri, respectiv 42 de ţări membre exportatoare şi 7 ţări membre importatoare (inclusiv Uniunea Europeană), potrivit https://www.ico.org/.

OIC este singura organizaţie internaţională care reuneşte guvernele exportatoare şi importatoare de cafea şi construieşte parteneriate globale eficiente între guverne, industria cafelei, societatea civilă şi cultivatorii de cafea, ghidate de obiectivul primordial de a realiza un sector durabil şi rezistent şi de prosperitatea tuturor comunităţilor de cultivatori din întreaga lume. Organizaţia şi toţi membrii şi partenerii săi din sectorul privat şi societatea civilă împărtăşesc aceeaşi viziune: sectorul cafelei este o ancoră crucială pentru dezvoltare şi un motor al prosperităţii şi durabilităţii; producerea şi consumul de cafea ajută la transformarea lumii într-un loc mai bun, generând locuri de muncă şi venituri în peste 60 de ţări producătoare de cafea şi pentru milioane de oameni din întreaga lume implicaţi în sectorul cafelei. Generarea şi partajarea de soluţii inovatoare şi circulare pentru lanţul global al cafelei va stimula sustenabilitatea economică, socială şi de mediu, de la seminţe la ceaşcă, de la fermieri la barişti şi producători până la consumatori, producători şi distribuitori.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO 

OIC a lansat, în 2021, "Coffee's Next Generation", o iniţiativă globală care vizează tinerii talentaţi şi motivaţi şi antreprenorii din sectorul cafelei. Investiţiile în educaţia tinerilor vor genera atât soluţii inovatoare, cât şi durabile pentru sectorul cafelei, contribuind la reconstruirea unui sector al cafelei mai bun, mai echitabil şi prosper, permiţând recuperarea din criza de COVID-19 şi construind un viitor mai puternic, cu impact pozitiv asupra comunităţilor de cafea din întreaga lume. De asemenea, va diminua lipsa de implicare a tinerilor în cultivarea cafelei şi în alte domenii ale lanţului valoric, arată www.internationalcoffeeday.org.

Foto: (c)  LIVIU SOVA/AGERPRES FOTO 

Potrivit surselor istorice, arborele de cafea este originar din Etiopia. În jurul anilor 700 d.Hr., o turmă de capre a început să se comporte ciudat, aproape ca şi cum ar dansa. Proprietarul lor, Kaldi, a descoperit nişte boabe roşii, asemănătoare celor de fasole, şi a concluzionat că acestea au fost cauza comportamentului lor. Kaldi a decis să împărtăşească descoperirile sale unui călugăr care avea nevoie de ceva care să-l ajute să rămână treaz toată noaptea în timp ce se ruga; dar o altă poveste susţine că acel călugăr a refuzat şi a aruncat boabele în foc, care au răspândit o aroma plăcută, notează https://nationaltoday.com/.

Sursa foto: chinoproduct.com 

Astfel, cafeaua şi-a făcut drum prin nord, în Yemen, în secolul al XV-lea, unde boabele au ajuns sub numele de "mocha". La scurt timp după aceea, cafeaua a devenit cunoscută în Egipt, Persia şi Turcia drept "vinul Arabiei", iar cafenelele au început să se deschidă sub numele de "Şcoli ale Înţelepţilor". Noi culturi de cafea au început să fie obţinute în sudul Indiei. În 1560, cafeaua a ajuns în Italia şi, apoi, prin anii 1600 cafenele au început să apară în întreaga Europă. Mai târziu, a ajuns şi pe continentul american.

Foto: (c)  CONSTANTIN DUMA /AGERPRES FOTO  

Arborele de cafea este astăzi cultivat în peste 70 de ţări, în principal în America Latină, Asia de Sud şi Sud-Est, precum şi în Africa, notează www.umfcv.ro. De culoare închisă, amară şi uşor acidă, cafeaua are un efect stimulativ asupra oamenilor, în primul rând datorită conţinutului său de cofeină. Este a doua cea mai populară băutură caldă din lume, după ceai. Cafeaua Arabica şi Robusta sunt singurele tipuri de cafea, ale căror proprietăţi diferă de zona de cultivare. Cafeaua robusta necesită mai multă îngrijire şi atenţie şi este puţin mai scumpă, mai amară şi are mai multă cofeină decât cafeaua Arabica. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)