"Tobe în noapte" ("Trommeln in der Nacht") este o piesă în cinci acte, scrisă de dramaturgul german Bertolt Brecht. A fost montată, în premieră, pe scena teatrului Kammerspiele din München, în ziua de 29 septembrie 1922, potrivit www1plays.com.

Regizor a fost Otto Falckenberg, directorul teatrului, iar rolurile principale au fost interpretate de Maria Koppenhofer şi Erwin Faber.

Scrisă între anii 1919 şi 1920, "Tobe în noapte" este prima piesă semnată de Bertolt Brecht care a fost pusă în scenă. Compoziţia este reprezentativă pentru curentul artistic şi literar numit "expresionism", apărut în Germania la începutul secolului XX. Popularizat de autori precum Ernst Toller şi Georg Kaiser, expresionismul în dramaturgie este caracterizat de exagerări şi deformări intenţionate ale realităţii, cu scopul de a transmite publicului spectator idei şi stări de spirit prin intermediul emoţiilor intense.

Protagoniştii piesei sunt Anna Balicke şi iubitul ei, Andreas Kragler. Acesta fusese trimis să lupte în Primul Război Mondial. Deşi conflagraţia luase sfârşit cu patru ani în urmă, Anna nu mai primise nicio veste despre Andreas. Părinţii ei încearcă să o convingă de faptul că bărbatul este decedat, că ar trebui să-l uite şi să se mărite cu Friedrich Murk, un individ care făcuse avere în timpul războiului din afacerile cu arme şi echipamente militare.

Într-un final şi cu părere de rău, Anna decide să asculte sfatul familiei sale. Însă cu puţin timp înainte de căsătoria cu Murk, Andreas îşi face apariţia şi dezvăluie motivul pentru care nu a dat niciun semn de viaţă timp de patru ani: fusese ţinut prizonier într-o loc izolat din Africa.

Părinţii Annei continuă să o preseze pe aceasta să se căsătorească cu bogătaşul Murk, susţinând că Andreas, un om de condiţie modestă, nu îi poate asigura o viaţă confortabilă.

În esenţă, piesa lui Bertolt Brecht abordează tema nedreptăţii sociale: tânărul soldat, obligat să lupte pe front şi să sufere ca prizonier de război, este repudiat de societate în favoarea unui individ fără scrupule, care a profitat financiar de pe urma războiului.

În urma succesului înregistrat la teatrul bavarez, "Tobe în noapte" a fost pusă în scenă şi la Deutsches Theater din Berlin, în ziua de 20 decembrie 1922. Rolul lui Andreas a fost jucat de mult mai cunoscutul actor Alexander Granach.

Pentru "Tobe în noapte", Bertolt Brecht a primit, în 1922, prestigiosul premiu Kleist pentru literatură în limba germană.

Dramaturg, regizor, poet şi romancier, Bertolt Brecht s-a născut, la 10 februarie 1898, la Augsburg, arată imdb.com. Şi-a început activitatea teatrală ca dramaturg şi regizor la München. După "Tobe în noapte", au urmat piesele "Baal" (1922), "Viaţa lui Eduard al II-lea al Angliei" (1924), scrisă împreună cu Leon Feuchtwanger, şi "În hăţişul oraşelor" (1924).

Musicalul "Opera de trei parale", reprezentat pentru întâia oară, în 1928, la Berlin, l-a consacrat pe Brecht pe plan mondial.

La venirea lui Hitler la putere (1933), Brecht a fugit din Germania în Statele Unite ale Americii.

Reîntors din exil, după capitularea Germaniei naziste, Brecht s-a stabilit în Berlinul de Est. Aici a întemeiat, împreună cu soţia sa, actriţa Helene Weigel, Teatrul "Berliner Ensemble", denumit şi "Brecht-Ensemble".

Câteva dintre cele mai cunoscute şi apreciate piese ale lui Bertolt Brecht sunt: "Teama şi mizeria celui de-al doilea Reich" (1938), "Viaţa lui Galilei" (1939), "Mutter Courage şi copiii ei" (1939), "Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită" (1941), "Viziunile Simonei Machard" (1942), scrisă împreună cu Leon Feuchtwanger, "Cercul de cretă caucazian" (1945) şi "Şveik în Al Doilea Război Mondial" (1947).

Creaţia sa dramatică poate fi văzută ca o necruţătoare critică, adesea într-un stil satirico-grotesc, a aspectelor decadente şi viciate din lumea contemporană, ca o luare fermă de poziţie împotriva războiului, a fascismului şi fanatismului religios.

Din proza sa, remarcabile sunt povestirea "Socrate rănit" (1949) şi fragmentul de roman "Afacerile domnului Iuliu Cezar" (1949). Poezia lui a fost inspirată de balade populare germane, cântecele franceze din Epoca Renaşterii (chansons), precum şi de operele poeţilor Arthur Rimbaud şi Francois Villon.

Bertolt Brecht s-a stins din viaţă, la 14 august 1956, la Berlin. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.historisches-lexikon-bayerns.de