În fiecare an, la 1 octombrie, este marcată Ziua luptei împotriva cancerului de sân, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare cu privire la această boală şi, totodată, de a atenţiona asupra importanţei campaniilor de informare, a prevenţiei şi a programelor de screening, care pot salva vieţi.

Cancerul reprezintă a doua cauză importantă de morbiditate şi deces în Europa. Deşi peste 40% din decesele prin de cancer pot fi prevenite, cancerul însumează 20% din totalul deceselor în Uniunea Europeană, scrie site-ul https://insp.gov.ro, citând ca surse https://www.who.int/ şi http://data.euro.who.int.

Cancerul de sân este principala cauză de deces prin cancer la femei. În Europa, una din opt femei e afectată de cancer la sân, anual fiind diagnosticate cu cancer de sân 500.000 de femei, iar 130.000 de femei mor anual din cauza acestei maladii, conform site-ului https://www.thinkpinkeurope.org/.

Potrivit Societăţii Europene de Oncologie Medicală (European Society for Medical Oncology), se estimează că una din nouă femei din Europa va face, la un moment dat în viaţă, cancer de sân dar aceste estimări diferă de la o ţară la alta. Medicii recomandă efectuarea regulată a mamografiilor, mai ales femeilor de peste 40 de ani, o dată pe an. Pentru femeile sub vârsta de 40 de ani, este recomandată ecografia mamară, scrie site-ul https://canceruldesan.ro/.

În România, aproape 6.000 de cazuri noi de cancer de sân sunt diagnosticate anual, conform Institutului Oncologic Bucureşti. Din păcate însă, cele mai multe femei care suferă de cancer de sân ajung la medic destul de târziu, adică în stadiul II sau III al bolii. De aceea, numărul femeilor care au murit în ultimii ani de cancer de sân este tot mai mare, precizează site-ul https://canceruldesan.ro/.

Acelaşi site menţionează că stadiul în care se află un cancer este exprimat, de obicei folosind o scală de la 0 la IV, stadiul 0 fiind cel în care cancerele nu sunt invazive, rămân în localizarea iniţială. Stadiul IV înseamnă o diseminare macroscopică, adesea decelabilă şi clinic prin apariţia de tumori (metastatice) în alte ţesuturi şi organe decât ţesutul mamar.

În România, Ziua luptei împotriva cancerului de sân a fost marcată pentru prima dată în anul 2014, după ce, la 30 septembrie acelaşi an, Senatul şi-a asumat o Declaraţie, prin care ziua de 1 octombrie era recunoscută ca Zi naţională de luptă împotriva cancerului de sân, cancerul reprezentând "o problemă majoră de sănătate publică pe plan mondial".

Decretarea acestei zile are menirea de a încuraja cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit, precum şi toate celelalte grupuri interesate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare a ceea ce românii pot face pentru a preveni cancerul de sân. Declaraţia a fost iniţiată de Fundaţia Renaşterea, în parteneriat cu membrii Comisiei pentru sănătate a Senatului. La şedinţa Plenului Senatului a participat, în calitate de invitat, şi Mihaela Geoană, preşedintele Fundaţiei Renaşterea, însoţită de Cristiana Copos, vicepreşedinte al Fundaţiei, şi de Andreea Esca, ambasadorul Fundaţiei.

Cristiana Copos (stg.), alături de Mihaela Geoana (ctr.), preşedintele Fundaţiei Renaşterea, şi Andreea Esca (dr.) participă la cea de-a 19-a ediţie a evenimentului de iluminare în roz a unei clădiri istorice, de către Fundaţia Renaşterea, cu ocazia Zilei Naţionale de Luptă Împotriva Cancerului de Sân.

Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

Potrivit Declaraţiei, citită în plen de senatorul Doina Silistru şi publicată pe site-ul www.senat.ro, România se clasa, la acel moment, pe locul al zecelea în rândul ţărilor europene care se confruntă cu această boală. La nivelul României, statisticile arătau o creştere alarmantă a cazurilor de cancer de la 40.000, în anul 1994, la 98.000, în 2011. "Anual, 3.000 de persoane primesc diagnosticul de cancer. (...) În România, cancerul mamar este pe primul loc atât în ce priveşte incidenţa, cu o rată de 25,2, dar şi mortalitatea, cu o rată de deces de 16,7, din cauza lipsei de informare şi prevenţie. Cancerul poate fi vindecat dacă e depistat în stadii incipiente, astfel, dacă este diagnosticat în stadiul 0 sau 1, rata de supravieţuire este de 98%. Din păcate, în România, 80% din cazurile depistate sunt în stadiile 3 şi 4, ceea ce reduce considerabil rata de supravieţuire", se susţinea în documentul amintit.

În vederea combaterii afecţiunilor oncologice, Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă două acţiuni convergente, respectiv depistarea precoce, în stadii incipiente ale afecţiunilor, curabile prin tratament specific, prin campanii de informare şi programe de screening, şi prevenţia, în scopul reducerii sau eliminării expunerii la factorii de risc: carcinogeni din mediu, stil de viaţă, nutriţie, activitate fizică.

Potrivit Declaraţiei, spitalele judeţene din România deţin echipamentele necesare pentru efectuarea investigaţiilor medicale anuale şi, de asemenea, centrele private de sănătate sunt dotate cu aparatură performantă ce poate veni în completarea analizelor necesare în vederea unui diagnostic precis. Senatoarea Doina Silistru, care a citit textul Declaraţiei în şedinţa plenului, a subliniat necesitatea ca statul român să intervină activ prin demararea unui program de conştientizare şi de screening naţional pentru cancerul de sân.

La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat propunerea legislativă privind declararea Zilei luptei împotriva cancerului de sân. Actul normativ care are ca obiect declararea acestei zile a fost iniţiat de un grup de parlamentari PSD, PNL şi UDMR. Potrivit iniţiatorilor acestei propuneri legislative, cetăţenii, agenţiile guvernamentale, companiile private, organizaţiile non-profit şi alte grupuri interesate sunt încurajate să se alăture activităţilor ce au drept scop creşterea gradului de conştientizare privind prevenţia cancerului de sân.

În aceeaşi zi, plenul Senatului a adoptat şi propunerea legislativă privind declararea zilei de 4 februarie - Ziua luptei împotriva cancerului. Secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, a precizat că ambele propuneri legislative sunt susţinute de Guvern, ele fiind incluse în calendarul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân, la 13 octombrie 2015, în calitate de for decizional în acest caz.

La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 1 octombrie - Ziua luptei împotriva cancerului de sân, iar Legea 273/2015 privind declararea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

Potrivit prezentei legi, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni publice dedicate sărbătoririi Zilei luptei împotriva cancerului de sân, iar unităţile sanitare pot efectua gratuit screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de sân şi pot îndruma pacientele către servicii medicale specializate. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

Ziua luptei împotriva cancerului de sân este marcată la 1 octombrie şi la nivel mondial. În zeci de ţări se desfăşoară, la această dată, acţiuni la scară largă, cum ar fi iluminări ale unor clădiri în roz, marşuri, distribuirea de fundiţe roz etc, menite să le amintească femeilor că, prin prevenţie şi prin efectuarea de controale medicale periodice, îşi pot păstra sănătatea. Din 2001, Fundaţia Renaşterea a inclus şi România pe lista celor care produc acest tip de eveniment. Pentru a reaminti femeilor că prin control medical anual, cancerul poate fi învins, evenimentul de iluminare în roz a unor clădiri reprezentative se organizează în peste 70 de ţări din toată lumea, conform site-ului https://fundatiarenasterea.ro/.

Cu ocazia lansării oficiale a Programului de prevenire şi combatere a cancerului la sân Ateneul Roman a fost iluminat in roz, marcând simbolic începutul unei noi etape în lupta împotriva cancerului mamar.

Foto: (c) SORIN LUPSA/AGERPRES FOTO 

În România, Fundaţia Renaşterea se alătură Iniţiativei Mondiale de Iluminare în Roz, ca simbol al luptei împotriva cancerului de sân, prin organizarea evenimentului "Iluminare în roz" a unor clădiri reprezentative din Bucureşti şi din alte oraşe din ţară. În Bucureşti, au fost iluminate în roz: Ateneul Român (2001), Muzeul George Enescu (2002), Teatrul Naţional (2003), Palatul CEC (2004), Biblioteca Centrală Universitară (2005), Muzeul Naţional de Artă (2006), Cercul Militar Naţional (2007), Arcul de Triumf (2008), Institutul Oncologic din Bucureşti (2009), Palatul Parlamentului (2010), Palatul de Justiţie (2011), Banca Naţională a României (2012), Academia de Studii Economice (2013), Muzeul Naţional al Ţăranului Român (2014), Facultatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" (2015), Muzeul Naţional de Artă al României - Palatul Regal (2016), complexul de clădiri Globalworth Tower şi Sky Tower (2017), Ateneul Român (2018), Palatul Ministerului Agriculturii (2019), Spitalul Colţea (2020), Palatul fostei Bănci Marmorosch - actualul Hotel Marmorosch (2021).

Începând din 2016, şi Palatul Cotroceni a fost iluminat anual, la 1 octombrie, în roz - simbol al luptei împotriva cancerului de sân.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)