Începând cu 2001, la 26 septembrie este marcată, anual, Ziua europeană a limbilor, o iniţiativă a Consiliului Europei, potrivit http://edl.ecml.at/.

Anul 2001 a fost proclamat de Consiliul Europei şi Uniunea Europeană ''Anul European al limbilor''. Activităţile organizate cu acel prilej, care au implicat mii de persoane din 45 de state, au celebrat diversitatea lingvistică în Europa şi au promovat învăţarea limbilor.

Comitetul de Miniştri, organismul de decizie al Organizaţiei, a recomandat ca Ziua europeană a limbilor să fie organizată în mod flexibil şi descentralizat, astfel încât să răspundă dorinţelor şi resurselor statelor membre care ar putea astfel să definească mai bine propriile lor demersuri. Totodată, Comitetul de Miniştri a invitat Uniunea Europeană să se alăture acestei iniţiative, se arată la edl.ecml.at.

Scopul Zilei europene a limbilor este de a promova plurilingvismul, ca punte esenţială de comunicare între popoare, dar şi un instrument de interes turistic sau profesional. În plus, cunoaşterea limbilor străine facilitează o mai bună înţelegere interculturală, fundamentul patrimoniului cultural european, descoperirea unor culturi noi, posibilitatea de a căpăta o perspectivă diferită asupra lumii şi de a-i înţelege mai bine pe cei din jur.

Aproximativ 700 de milioane de locuitori din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei sunt invitaţi să înveţe mai multe limbi străine, atât în cadrul şcolii, cât şi în afara ei.

Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului.

Pentru ediţia din 2022 a Zilei europene a limbilor, site-ul oficial, edl.ecml.at, disponibil în 39 de limbi, le oferă cititorilor posibilitatea de a descărca aplicaţia "Agentul secret poliglot", care conţine provocări şi chestionare prin care elevii sunt încurajaţi să afle mai multe despre o limbă străină în afara contextului şcolar. Trecând peste o serie de teste, copiii pot avansa de la stadiul de agent în devenire, la cel de "agent secret maestru".

O altă provocare lansată deopotrivă celor mici şi adulţilor este cea de a se filma în timp ce rostesc fără greşeală fraze greu de pronunţat, în cât mai multe limbi europene. Ulterior, pot încărca respectivul clip, ce nu trebuie să depăşească un minut, pe platforme precum YouTube, Vimeo şi TikTok, pentru ca, la final, să trimită linkul la adresa https://edl.ecml.at/Activities/Multilingualtonguetwisterchallenge/tabid/3268/Default.aspx.

În Europa există în jur de 225 de limbi indigene, ceea ce reprezintă 3% din totalul mondial, arată site-ul Centrului European pentru Limbi Moderne din cadrul Consiliului Europei, edl.ecml.at. Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice, limbile germanice şi limbile slavice.

Pe plan mondial, cei peste şapte miliarde de oameni vorbesc între 6.000 şi 7.000 de limbi diferite. Majoritatea limbilor lumii sunt vorbite în Asia şi Africa. Peste jumătate din populaţia mondială este bilingvă. Limba maternă este, de cele mai multe ori, cea pe care o cunoaştem şi o utilizăm cel mai mult.

Fiecare limbă cuprinde aproximativ 50.000 de cuvinte, dintre care vorbitorii nativi folosesc în mod curent între 15.000 şi 20.000. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: icr.ro