Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a punctat în discursul anual privind starea uniunii temele importante cu care se confruntă în prezent spaţiul comunitar. Executivul UE a prezentat un proiect de regulament pentru a proteja pluralismul şi independenţa media. Biroul Parlamentului European a desemnat secretarul general. Parlamentul European a adoptat o nouă prevedere legislativă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre cele mai importante teme care au vizat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 12-16 septembrie 2022.

Comisia Europeană

Executivul Uniunii Europene a aprobat schema de ajutor pentru România, în cuantum de 1,5 miliarde de euro, drept compensaţie parţială pentru întreprinderile mari consumatoare de energie confruntate cu o creştere a preţurilor la energia electrică generate de costurile indirecte ale emisiilor în sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, potrivit unui comunicat al Comisiei. "Schema în valoare de 1,5 miliarde euro sprijină obiectivul României de a reduce riscul de relocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru industriile sale mari consumatoare de energie. Stimulentele pentru o decarbonizare eficientă din punctul de vedere al costurilor a economiei sale vor fi menţinute, în conformitate cu obiectivele Pactului verde, iar denaturările nejustificate ale concurenţei vor fi limitate", potrivit vicepreşedintelui executiv Margrethe Vestager, responsabil cu politica în domeniul concurenţei. Schema notificată de România, cu un buget total estimat de 1,5 miliarde de euro, va acoperi o parte din preţurile mai ridicate la energie electrică rezultate din impactul preţurilor carbonului asupra costurilor de producere a energiei electrice (aşa-numitele "costuri indirecte ale emisiilor") suportate în perioada 2021-2030.

La 14 septembrie 2022, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut, în plenul Parlamentului European, discursul anual privind starea Uniunii Europene, conform AFP şi DPA. Cu acest prilej, coordonatoarea executivului comunitar a cerut includerea Ucrainei în zona liberă de roaming pentru utilizatorii de telefonie mobilă, alocarea a 100 de milioane de euro pentru a ajuta la reconstruirea şcolilor din Ucraina, dublarea capacităţilor de luptă împotriva incendiilor anul viitor prin achiziţionarea a zece avioane amfibii uşoare şi trei elicoptere suplimentare, propunerea de către UE a unui set de măsuri de plafonare a veniturilor producătorilor de energie electrică care au costuri scăzute şi determinarea companiilor care vând combustibili fosili să împartă profiturile pe care le fac de pe urma creşterii preţurilor energiei. A propus, de asemenea, actualizarea cadrului european de luptă împotriva corupţiei, cu noi standarde pentru infracţiunile legate de acest domeniu, potrivit EFE. A susţinut continuarea procesului de extindere a blocului comunitar cu Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi ţările din Balcanii de Vest şi a menţionat că este favorabilă ideii reformării instituţiilor Uniunii Europene printr-o revizuire a tratatelor. În ce priveşte politica migratorie a Uniunii Europene, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunii îi "lipsesc hotărârea şi dorinţa de solidaritate", potrivit agenţiei EFE.

Comisia Europeană a propus, la 14 septembrie 2022, interzicerea pe piaţa UE a produselor obţinute prin muncă forţată, fiind vorba de toate produsele, atât cele fabricate în UE pentru consum intern şi export, cât şi cele importate, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar. Abordarea pune în lumină faptul că 27,6 milioane de persoane lucrează forţat, în multe sectoare industriale şi pe fiecare continent. Autorităţile naţionale vor fi împuternicite să retragă de pe piaţa UE produsele fabricate prin muncă forţată, în urma unei anchete. Autorităţile vamale din UE vor identifica şi vor opri la frontierele UE produsele fabricate prin muncă forţată.

Executivul comunitar a avansat, la 16 septembrie 2022, în premieră, un proiect de regulament pentru a proteja pluralismul şi independenţa media în contextul deteriorării situaţiei în mai multe ţări din UE, între care Polonia şi Ungaria, conform AFP şi DPA. Proiectul de reglementare prevede garanţii pentru o independenţă editorială a redacţiilor faţă de puterea politică sau de companii şi fixează exigenţe de transparenţă privind privind proprietarii media. În plus, propune înfiinţarea unui nou Consiliu european al media, format din reprezentanţi ai autorităţilor naţionale de reglementare.

Parlamentul European

Biroul Parlamentului European, format din preşedinta Roberta Metsola şi cei 14 vicepreşedinţi, a desemnat, la 12 septembrie 2022, secretarul general în persoana lui Alessandro Chiocchetti, care va prelua funcţia de la 1 ianuarie 2023, conform AFP şi DPA. Italianul Alessandro Chiocchetti este şeful de cabinet al preşedintei PE. Decizia desemnării lui Alessandro Chiocchetti a fost adoptată la Strasbourg în cadrul unei reuniuni cu uşile închise. Lista candidaţilor pentru postul administrativ, important în organigrama Parlamentului European, nu a fost publicată în avans, nici procedura pentru departajarea candidaţilor.

Coordonatorul serviciului de acţiune externă al Uniunii Europene, Josep Borrell, a anunţat, la 13 septembrie 2022, legislativul comunitar asupra posibilităţii de propunere a statelor membre să acorde o nouă finanţare pentru trimiterea de armament Ucrainei, conform AFP. "Voi propune în curând statelor membre acordarea unei a şasea tranşe de ajutor a Facilităţii europene pentru pace pentru continuarea ajutorului militar pentru Ucraina", a declarat Josep Borrell. Statele UE au acordat deja 2,5 miliarde de euro din această Facilitate, în cinci tranşe de câte 500 de milioane de euro, iar propunerea ar viza de asemenea o sumă de 500 milioane de euro, a indicat Serviciul de acţiune externă condus de Borrell.

Parlamentul European a adoptat, la 14 septembrie 2022, cu 505 voturi favorabile, 92 împotrivă şi 44 de abţineri, o nouă prevedere legislativă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, care specifică, printre altele, că în acele state unde negocierea colectivă acoperă mai puţin de 80% dintre lucrători, aceasta va fi consolidată. Legislaţia vizează ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum şi să promoveze progresul economic şi social, potrivit comunicatului PE. Stabileşte cerinţe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislaţia naţională şi/sau de acordurile colective şi ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecţia salariului minim. Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Ţările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme şi nici să facă acordurile respective universal aplicabile. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Adrian Dădârlat)