Matematicianul Nicolae Popescu s-a născut la 22 septembrie 1937, la Strehaia-Comanda, judeţul Mehedinţi. Şi-a făcut studiile liceale la Craiova (1951-1954), iar în 1964 a absolvit Facultatea de Matematică a Universităţii din Bucureşti, potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

A obţinut doctoratul în matematică în 1967, cu teza "Teoria generală a descompunerii", iar în 1972 a obţinut şi titlul de doctor docent, la Universitatea din Bucureşti. A fost lector în matematică la Universitatea din Bucureşti în perioada 1968-1972.

Începând din 1964 a devenit cercetător la Institutul de Matematică al Academiei Române, institut care a fost ulterior desfiinţat, în 1976. După reînfiinţarea Institutului, a fost reangajat, continuându-şi activitatea de cercetare în matematică, în grupul de Algebră (Algebra research group), având colaborări internaţionale în domeniul matematicii.

A desfăşurat o prodigioasă activitate ştiinţifică în domeniul topologiei algebrice, algebrei, algebrei omologice şi al teoriei categoriilor. Între 1973-1980 a lucrat mai ales în domeniul teoriei inelelor, iar din 1980 preocupările sale s-au îndreptat spre teoria algebrică a numerelor şi teoria valuării, obţinând rezultate deosebite precum: determinarea structurii polinoamelor ireductibile peste corpuri locale, studiul funcţiilor analitice rigide echivariante, completarea spectrală a unui corp global etc., potrivit sursei citate.

Preocupările sale ştiinţifice se concretizează în numeroase rezultate, în special asupra localizării categoriilor abeliene, printre care caracterizarea aşa-numitelor "categorii Grothendieck", rezultat central în acest domeniu, indică şi site-ul https://acad.ro/.

Rezultatele cercetărilor sale se regăsesc în zeci de lucrări şi cărţi publicate, singur sau în colaborare cu renumiţi matematicieni români şi străini, fiind citate, totodată, în zeci de monografii şi tratate de matematică apărute la prestigioase edituri române şi străine. Amintim dintre aceste lucrări: "Quelques considérations sur l'exactitude des foncteurs" (1963); "Caractérisation des catégories abéliennes avec générateurs et limites inductives exactes" (1964, în colab.); "Sur les catégories preabéliens" (1965); "Sur la structure des objets de certaines catégories abéliennes" (1966, în colab.); "Théorie générale de la décomposition" (1967); "Elemente de teoria analitică a numerelor" (1968); "Sur les epimorphismes plants d'anneaux" (1969); "Teoria categoriilor şi teoria fascicolelor" (1971); "Categorii abeliene" (1971); "Some remarks about the regular ring associated to a commutative ring" (1978); "Theory of categories" (1979, în colab.); "Class of Prüfer Domains" (1984); "Galois Theory of permitted extensions of commutative regular rings" (1985); "On the structure of the irreducible polynomials over local fields" (1993, în colab.); "Invertible ideals and Picard group of generalized Dedekind domains" (1999, în colab.); "On the existence of trace for elements of Cp Algebra and Representation Theory" (2006, în colab.) ş.a.

După 1990, matematicianul Nicolae Popescu a vizitat şi a ţinut conferinţe la zeci de universităţi din lume (Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Kuwait, Rusia, Spania, SUA etc.).

A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 octombrie 1997. A murit la 29 iulie 2010. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: Academia Romana Filiala Cluj-Napoca/Facebook