Filmul "Casa neterminată", regizat de Andrei Blaier după un scenariu scris de Dimos Rendis, a avut premiera în 1964 şi reprezintă debutul cinematografic al actriţei Valeria Seciu.

Petre, "un fante care acţionează pe multiple planuri... sentimentale, îl roagă pe prietenul şi colegul său, Andrei, să-i ţină de urât prietenei sale preţ de câteva ore. Numai că în acele câteva ore, cei doi tineri se confruntă cu diverse situaţii de viaţă, dar se şi descoperă reciproc. O casă neterminată, încă în faza de şantier, îi ajută să-şi dezvăluie proiectele şi visurile ascunse, devenind catalizatorul sentimentelor lor", scrie site-ul cinemagia.ro în prezentarea filmului.

Lia (interpretată de Valeria Seciu) este o tânără care aspiră la statutul de artistă, Petre şi Andrei îşi doresc să devină arhitecţi cunoscuţi. Într-o seară, în care Petre (interpretat de Alexandru Repan) cumpărase bilete la un spectacol de operă pentru a merge împreună cu Lia, el se duce la întâlnirea cu fata împreună cu Andrei, coleg şi prieten, rugându-l pe acesta să o însoţească pe Lia la spectacol, deoarece Petre avea altă obligaţie - era invitat la o petrecere acasă la Ana, prietena Liei. Fetei îi spune că merge la o şedinţă, dar că se vor întâlni mai târziu la cantina studenţească sau pe şantierul unde băieţii făceau practică. Se urcă grăbit într-un autobuz, nu înainte de a-i oferi Liei un trandafir.

Criticul de film Valerian Sava scria, într-o cronică publicată în revista "Cinema" nr. 12 din decembrie 1964, că "Andrei schiţează o prea slabă împotrivire (ştia Petre pe ce contează) şi acceptă tacit situaţia, cu toate că prietenul îl umilise, insinuând cum că vocaţia lui e aceea de a fi mereu dublură."

"Nici fata nu-l interesează - de altfel el e mereu posac şi absent. Lia, deşi pare copleşită de dragostea pentru Petre, surâde galeş, doar puţin nedumerită în faţa rocadei, care nici n-o jigneşte, nici n-o amuză, în genere nu se prea sinchiseşte de ce se întâmplă, complăcându-se fără multe semne de întrebare cu ce îi iese în cale. Rămâne deci cu noua cunoştinţă şi, în lipsa altei porniri, încep să se plimbe împreună pe străzi.", scria criticul de film.

Lia şi Andrei se plimbă prin oraş, merg la cantină să mănânce, sperând că acolo va veni şi Petre, dar acesta nu apare, iar Lia află de la o colegă că o căutase Ana, care îi adusese un pachet de la ţară, de la mama ei, dar nu o găsise la cămin. Fata pleacă împreună cu Andrei la Ana acasă, pentru a-şi lua pachetul. Andrei încearcă să o convingă să amâne, să nu urce în blocul Anei (ştiind că Petre era acolo), dar Lia e hotărâtă. Sună la uşa apartamentului Anei, iar aceasta, văzând-o la uşă, îl avertizează pe Petre să nu iasă din cameră şi îi primeşte pe Lia şi Andrei în hol, aducându-i pachetul fetei. Apoi se scuză că are musafiri şi le dă de înţeles că ar fi mai bine să plece.

Lia se gândeşte că ar fi bine să ofere biletele la operă altcuiva, aşa că, ajungând în faţa clădirii Operei, oferă biletele unui cuplu tânăr.

"Vrând apoi să scape de biletele oferite de Petre, nu le vor vinde pur şi simplu primului întâlnit, ci îi vor trece în revistă pe toţi cei care solicită 'un bilet în plus'. - 'E foarte interesant, spune băiatul. Îi observi pe oameni: cum se mişcă, cum sunt îmbrăcaţi, cum arată'. Imaginile nu ne dezvăluie şi nouă aceste aspecte interesante, dar în schimb ne vom da seama până la urmă de raţiunea superioară a secvenţei. Cei doi degustă prelung plăcerea de a putea ferici pe cineva cu un gest generos, la care însă nu se hotărăsc decât atunci când întâlnesc o pereche cu vădite intenţii matrimoniale. Oferă biletele, exaltaţi din nou de o bucurie neobişnuită, încât însurăţeii (...) rămân stupefiaţi, crezându-se luaţi în derâdere: '- Dar de ce râdeţi?', întreabă aceştia. ' - Aşa... Suntem veseli', răspunde Andrei", nota criticul de film.

Lia e uimită de faptul că Andrei face tot ceea ce-i propune ea, făcând o comparaţie între el şi Petre, care, de obicei, deţinea controlul activităţilor pe care le avea cu Lia.

" 'Vezi cum eşti? Spun eu să stăm - stăm! Spun eu să plecăm - plecăm!'. (...) 'Unora le reuşeşte totul, spune el. E de ajuns să se apropie de o uşă şi uşa li se deschide imediat. Alţii - adaugă Andrei cu discernământ, înţelegător cu sine - se plimbă nehotărâţi în faţa uşilor închise'. A nu se crede că asistăm la timiditatea unuia care nu ştie cum să dea frâu impulsurilor tainice ale unui sentiment născând.", scrie Valerian Sava în cronică.

În timp ce se plimbă, ajung şi în faţa unei primării - e uşor de recunoscut clădirea din Piaţa Amzei - şi Lia se apropie de cuplul proaspăt căsătorit care cobora scările, felicitându-i. Andrei e uimit de gestul fetei. El vorbeşte foarte puţin despre sine, mai mult face referiri la Petre, observând că Lia era fascinată de acesta. Lia, în schimb, face numeroase referiri la un unchi, nea Pandele, care a crescut-o.

"Cuvinte spuse de Andrei despre Petre: 'Petre a prezentat azi un proiect foarte bun...'; 'Marea calitate a lui Petre e că nu se pierde niciodată în amănunte.' (fiindcă Andrei e generos şi, deşi e pe cale să se îndrăgostească de Lia, îi face mare plăcere să-l laude într-una pe celălalt, umilindu-se din când în când pe sine). (...) În cazul fetei, există un singur punct de reper, amintirea unui mitologic Nea Pandele, pe care ea îl citează abundent, ca sursă unică şi suficientă a tuturor adevărurilor: 'Vrei un sfat, te duci la el. Ai nevoie de o vorbă bună, te duci la el. Vrei să fii scuturat, la el!'; 'De ce să pun răul înainte? - vorba lui Nea Pandele'; 'Vorba lui Nea Pandele: şi cel mai frumos trandafir are ghimpi'; apoi: 'Omul zgârcit nici în joc nu dă'; "Omul să fie întreg' şi aşa mai departe.", aminteşte criticul de film.

Pe tot parcursul plimbărilor, Lia ţine în mână trandafirul primit de la Petre, iar când se întâmplă să-l uite (pe o bancă, acasă la Ana) se întoarce să-l ia. Cu acelaşi trandafir în mână, dar şi cu pachetul luat de acasă de la Ana, ea merge împreună cu Andrei la şantierul unde le spusese Petre că se vor întâlni mai târziu. Intră într-un bloc aflat în construcţie şi, în joacă, îşi imaginează că la parter va fi un magazin, că la etajul 8 va fi apartamentul Liei. Ea îl invită în viitoarea sufragerie, se aşează pe jos şi desface pachetul primit de la mama sa. Găseşte prăjituri şi mănâncă împreună cu Andrei, dar observă şi o scrisoare. Citind-o, află că nea Pandele, unchiul, a murit. Abia atunci face şi Andrei o mărturisire şi vorbeşte despre el, spunând că şi mama lui a murit. Pe şantier găsesc şi un băieţel de vreo 5-6 ani, care se rătăcise la un etaj al blocului şi care plângea pentru că nu-şi găsea tatăl - inginerul care proiectase clădirea.

"Eroii sunt oameni care iubesc copiii, au întotdeauna timp să se joace cu ei, oriunde îi întâlnesc, sunt credincioşi prietenilor, cavaleri cu femeile, îndatoritori cu colegii, gata să sară în ajutorul oricui, chiar şi al celor care nu au nevoie, în stare să treacă peste orice jignire, fiindcă sunt generoşi, nu ţin la supărare, fiindcă sunt deschişi şi sinceri şi în general, aşa cum spune unul dintre ei, 'peste tot, totul e frumos, totul depinde de oameni...' ", mai notează cronica publicată în revista "Cinema" nr. 12 din decembrie 1964, potrivit site-ului http://aarc.ro/.

La plecarea de pe şantier, Lia se ascunde în spatele unui perete, iar Andrei iese şi îl vede pe Petre, care îi aştepta. Andrei îi reproşează acestuia că o minte pe Lia, că nu o iubeşte şi o amăgeşte. "Lia e o fată extraordinară, dar tu nici n-o cunoşti. Te rog s-o laşi în pace", spune Andrei. "Te pomeneşti că o cunoşti tu mai bine după câteva ore în care ai stat cu ea! Ori te-ai îndrăgostit", răspunde Petre. "Asta e treaba mea!", mai spune Andrei, adăugând că nu mai poate fi prieten cu Petre. Din spatele peretelui, unde se ascunsese, Lia îşi dă seama că Petre nu e sincer şi că e superficial, înţelegând că ea şi Andrei s-au descoperit unul pe celălalt în acea zi şi că îl place pe acest băiat. Voit sau nu, ea scapă din mână trandafirul primit de la Petre.

Din distribuţia filmului mai fac parte: Ştefan Tapalagă, Dorina Done, Sandu Sticlaru, Constantin Guriţă, Valeriu Săndulescu, Lily Popovici, Dumitru Cucereanu, Viorica Verbiţchi, Ion Pogonat, Ion Pella. Pe coloana sonoră a filmului se află momentele muzicale interpretate de Aurelian Andreescu şi Trio Caban, dar şi momente de pantomimă cu Felix Caroly. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: aarc.ro