Filosoful Gheorghe Vlăduţescu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 8 septembrie 1937, în localitatea Cărbuneşti, judeţul Dolj, potrivit acad.ro. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1957-1962), continuându-şi specializarea, între anii 1970-1971, la Centrul de studii asupra filosofiei greceşti "Léon Rabin" de la Sorbona. Doctor în filosofie cu lucrarea "Inducţia aristotelică" (1971).

A desfăşurat o intensă activitate didactică, fiind preparator (1962-1966), asistent (1966-1970), lector (1970-1978), conferenţiar (1978-1990) şi profesor, din 1990, la Catedra de Istoria filosofiei din cadrul Universităţii din Bucureşti. Din anul 1990, este coordonator de doctorat în cadrul Facultăţii de Filosofie. În 2007, a devenit profesor consultant în cadrul Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti.

Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO 

Între anii 1994 şi 2007, a fost şeful Catedrei de Istoria filosofiei şi filosofia culturii din cadrul Facultăţii de filosofie a Universităţii din Bucureşti.

A fost secretar de stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (1990-1995).

De-a lungul anilor a colaborat la importante publicaţii de specialitate: "Analele Universităţii Bucureşti", "Revista de filosofie", "Revue Roumaine des Sciences Sociales". A participat la reuniuni ştiinţifice în ţară şi în străinătate (Alma Ata, Budapesta, Roma, Varna etc.), se arată în volumul "Membrii Academiei Române / 1866-2003" (Editura Enciclopedică / Editura Academiei Române, 2003).

Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES 

De-a lungul carierei, Gheorghe Vlăduţescu a publicat peste 20 de volume pe teme de filosofie antică (ontologie, metafizică, etică), filosofia culturii, istoria ideilor filosofice, precum şi filosofie românească. Printre acestea, se numără: "Personalismul francez" (1972), "Etica lui Epicur" (1972), "Introducere în filosofia medievală" (1973), "Experienţă şi inducţie la Aristotel" (1975), "Introducere în istoria filosofiei Orientului antic" (1981), "Filosofia legendelor cosmogonice româneşti" (1982), "Modernitatea ontologiei aristotelice" (1983), "Filosofia în Grecia veche" (1984), "O istorie a ideilor filosofice" (1990), "Filosofia în Roma veche" (1991), "Filosofi, filosofii, concepţii fundamentale. O enciclopedie a gândirii greceşti" (1994), "Filosofia primelor secole creştine" (1995), "Cum mureau filosofii în Grecia Veche" (2000), "Caiete de istoria filosofiei şi filosofia culturii", "Cei doi Socrate", "O enciclopedie a filosofiei greceşti", "Thales din Milet", apărute în 2001, "Neconvenţional, despre filosofia românească" (2002), "Filosofie şi politică: 1957-1962" (2003), "Teologie şi metafizică în cultura evului mediu" (2003), "Istoria filosofiei ca hermeneutică" (2007), "Ontologie şi metafizică la greci. Socrate şi socraticii minori" (2008), "Heraclit din Ephes, Cratylos din Atena, Antisthenes heracliteanul. Fragmente şi mărturii" (2008), "Fundamente greceşti ale metafizicii moderne" (2008), "Interpretări la presocratici" (2011), "Omul ca libertate la vechii greci" (2014), "O reconstrucţie istorică a sistemului metafizicii" (2017), "Filosofia în cultura românească" (2017), "Alianţa cu filosofia în primele veacuri creştine" (2018), "Ontologie şi metafizică la greci. Filosofia elinistică" (2018).

De asemenea, a coordonat volumul "Studii aristotelice" (1981) şi "Istoria filosofiei universale" (vol. I, 1984), a colaborat la apariţia volumului "Lucian Blaga - cunoaştere şi creaţie" (1987), împreună cu Ion Bănşoiu şi Savu Totu, a alcătuit antologia de texte "Istoria filosofiei în texte alese" (2004), a îngrijit alte ediţii ale operelor altor filosofi români. A tradus din literatura filosofică universală: Aram Frenkian ("Opera filosofică", 1987), Picco della Mirandola ("Raţionamente sau 900 de teze", 1991), Sf. Bonaventura ("Itinerariul minţii lui Dumnezeu", 1994), Aristotel ("Metafizica", 2019).

Personalitate de marcă a filosofiei româneşti contemporane, Gheorghe Vlăduţescu este membru fondator al Centrului de Studii asupra Imaginarului şi Raţionalităţii (Craiova), membru al Societăţii de Studii Clasice, membru al Académie des Sciences, des Arts et des Lettres (Paris, 2000), membru al Comitetului de Onoare în Asociaţia Internaţională pentru Apărarea Libertăţii Religioase de pe lângă Consiliul European şi UNESCO (2009), arată acad.ro.

Foto: (c) VIOREL LAZARESCU/Arhiva istorică AGERPRES  

I-a fost decernat Premiul Academiei Române "Vasile Conta", în 1974.

În 2002, a fost decorat cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler.

La 20 iunie 1995, a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar din 29 ianuarie 1999 este membru titular al prestigioasei instituţii.

A deţinut funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române în intervalul 4 martie 2002- 26 aprilie 2006, conform acad.ro.

Gheorghe Vlăduţescu este Doctor Honoris Causa al Universităţii "Petru Maior" din Târgu-Mureş (2011), al Universităţii "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia (2012), al Universităţii din Craiova (2013), al Universităţii "Ovidius" din Constanţa (2015). AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)