Filmul "Înghiţitorul de săbii", regizat de Alexa Visarion după un scenariu scris tot de regizor, a avut premiera în 1982. Drama este o adaptare după nuvelele "Moartea înghiţitorului de săbii" şi "Revoltă în port" de Alexandru Sahia, conform site-ului https://www.cinemagia.ro/. De asemenea, pelicula este inspirată şi din schiţa "Vine doamna şi domnul general" de Gheorghe Brăescu, menţionează genericul filmului.

Drama prezintă viaţa unui fost artist de circ, nevoit să-şi câştige existenţa cutreierând satele şi târgurile cu un număr de senzaţie. "Fostă stea a arenelor europene de circ, bărbatul se întoarce în urbea natală şi îndură bătaia de joc a concetăţenilor lui. Cu toate că este sărac, el înfiază un copil, fiind impresionat de moartea tatălui acestuia, care lucra la docuri. Intriga mai urmăreşte poveştile altor două personaje: Valentin, un circar mai tânăr, echilibrist pe sârmă, şi el celebru odată, dar foarte bolnav, şi Orbul, un veteran de război batjocorit de derbedeii oraşului şi de autorităţi. Filmul este o parabolă despre condiţia artistului.", notează site-ul https://www.cinemaraton.ro/, în prezentarea filmului.

"Michel, fost mare artist de circ, se întoarce acasă după ce a colindat întreaga lume şi încearcă să-şi câştige existenţa prezentând prin mahalale sărace numărul de senzaţie intitulat 'Înghiţitorul de săbii'. Însă destinul va transforma numărul de succes într-un sfârşit tragic pentru bătrânul circar.", scrie site-ul http://tvr2.tvr.ro/.

Acţiunea se petrece la câţiva ani după Primul Război Mondial, când fosta stea a arenelor europene, maestrul Michel, supranumit "minunea Gherlaş", se întoarce, bătrân şi sărac, în urbea natală, uitată de lume, de pe malul Dunării, cu mahalale sărace şi cu o protipendadă limitată, rapace şi coruptă. Arta lui odată admirată nu mai e înţeleasă de nimeni, iar el devine un om înjosit de concetăţenii săi, limitaţi şi agresivi. Din fosta vedetă a circului, el ajunge un om chinuit şi batjocorit, viaţa lui se desfăşoară printre gunoaie şi îmbrânceli, alături de alţi doi nefericiţi ca şi el: fostul echilibrist pe sârmă Valentin şi Orbul, veteran de război.

În viaţa tristă pe care o duc, "singura lumină este adusă (...) de Puştiul, un copil orfan, martor tăcut al jocului dement dintre viaţă şi moarte.", notează site-ul https://www.filmedecolectie.ro/.

"Faţă în faţă cu acest trio al deznădejdii se află autorităţile civile şi militare, arogante şi patriotarde până la cinism şi crimă. Valentin se sinucide, Michel este umilit, îmbătat cu forţa şi călcat în picioare la o petrecere a ofiţerilor. Fuge. Pe drum este provocat de câteva cătane abrutizate, care cred că batjocoresc povestea cu înghiţitul săbiilor şi îi oferă o baionetă. Ajuns la capătul rezistenţei sufleteşti, fostul rege al arenelor acceptă sacrificiul. Înghite baioneta şi o scoate din gât şiroind de sânge. Se prăbuşeşte sub afişul marilor sale succese de odinioară. Doar copilul, cu toba lui uriaşă, rămâne să ducă în lume povestea acestor destine frânte într-o lume nedreaptă, sfâşiată în duelul dintre extazul succesului şi decăderea tragică, înfrăţită cu umilinţa şi prostia agresivă.", mai scrie site-ul https://www.filmedecolectie.ro/.

Criticul de film Eva Sîrbu nota, într-o cronică publicată în revista "Cinema" nr. 4 din aprilie 1982, că Alexa Visarion "practică o formă de teatru cinematografic exact în măsura în care foloseşte efectul scenic în cinematograf şi face să se întâlnească cele două arte, la o jumătate de drum socotită de el ca fertilă", adăugând că "filmul său nu este doar cele două nuvele ("Moartea înghiţitorului de săbii" şi "Revoltă în port"), ci rezultatul împletirii lor, plus 'o seamă de sugestii' din opera scriitorului, plus imaginaţia proprie."

"Alexa Visarion nu este un intuitiv, ci un creier lucid, care-şi gândeşte materia de lucru cu precizie matematică. Armele lui principale sunt logica şi raţiunea. Pe o primă treaptă a construcţiei, 'Revolta în port' întâlneşte firesc, fără dificultate, 'Moartea înghiţitorului de săbii'. (...) Ostil schemelor, aşa cum este ostil prejudecăţilor artistice, Alexa nu l-a lăsat însă pe Gherlaş singur, nu a creat portretul artistului victimă a brutalităţii, ci a creat ideea de artist, jumătate în sensul desuet al epocii date - 1920 şi... - jumătate artistul susţinut de credinţa în arta lui, prin cuplul Gherlaş-Valentin. Un înghiţitor de săbii şi un dansator pe sârmă, ce minunată pereche de sensuri! (...). Un film despre victoria prostiei, despre triumful brutalităţii asupra 'trestiei gânditoare', despre îngenunchierea vieţii, la capătul unei crime spirituale. N-am auzit demult apel mai cutremurător la raţiune decât strigătul copilului, acel 'Maiistrul Gherlaş', ţipat până la răguşeală, după ce 'maistrul' a murit, pentru că niciun adevărat înghiţitor de săbii nu poate înghiţi baionete.", scria Eva Sîrbu.

În opinia sa, "spectatorul este supus unei ofensive permanente de sensibilizare la lumea filmului prin detalii creatoare de senzaţii foarte exacte - de spaimă, de milă, de frig, de izolare, de revoltă în faţa siluirii naturii umane în ce are ea mai nobil şi intangibil: sufletul omenesc.", conform site-ului http://aarc.ro/.

Din distribuţia filmului fac parte mari actori: Mircea Albulescu, George Constantin, Victor Rebengiuc, Octavian Cotescu, Ştefan lordache, Leopoldina Bălănuţă, Tamara Buciuceanu Botez, Mitică Popescu, Ştefan Sileanu, Radu Panamarenco, Dinu Manolache, Răzvan Vasilescu, Florin Zamfirescu, Jorj Voicu, Dorina Lazăr, Irina Mazanitis, Rodica Mandache, Dana Dogaru, Luminiţa Gheorghiu, Ovidiu Moldovan, Gelu Niţu, Eusebiu Ştefănescu, Boris Petroff şi mulţi alţii. Coloana sonoră este semnată de muzicianul Mircea Florian.

Filmul "Înghiţitorul de săbii" a obţinut, în 1982, din partea ACIN, Premiul de interpretare masculină (Mircea Albulescu) şi Diplome de onoare pentru imagine şi muzică, precizează site-ul https://www.cinemaraton.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: cinemagia.ro