Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru este marcată anual la 7 septembrie, potrivit Rezoluţiei 74/212 adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) la 19 decembrie 2019, indică site-ul https://undocs.org. Rezoluţia subliniază importanţa şi necesitatea urgentă de a sensibiliza opinia publică la toate nivelurile, precum şi de a promova şi facilita acţiunile de îmbunătăţire a calităţii aerului, potrivit site-ului https://www.unep.org.

Încurajată de interesul crescând al comunităţii internaţionale pentru un aer curat şi subliniind necesitatea depunerii unor eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea calităţii aerului, inclusiv reducerea poluării aerului, pentru protejarea sănătăţii oamenilor, Adunarea Generală a ONU a decis să desemneze ziua de 7 septembrie drept Ziua internaţională a aerului curat pentru un cer albastru, potrivit site-ului https://www.un.org/. Această zi a fost marcată începând cu anul 2020.

În 2022 tema Zilei internaţionale a aerului curat pentru un cer albastru este "The Air We Share", iar aceasta se concentrează pe natura transfrontalieră a poluării aerului, evidenţiind necesitatea răspunderii colective şi a acţiunii colective, conform site-ului https://www.unep.org. Poluarea aerului nu cunoaşte graniţe naţionale şi este omniprezentă. Mai mult, este strâns corelată cu alte crize globale precum schimbările climatice, pierderea biodiversităţii, alte forme de poluare.

Adesea, poluarea aerului nu poate fi văzută, dar ea este peste tot. Poluarea aerului provoacă aproximativ 7 milioane de decese premature anual, ceea ce o face să fie cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea oamenilor şi una dintre principalele cauze de decese evitabile şi de boli la nivel global. Un procent de 99% din populaţia lumii respiră în prezent un aer poluat, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Din cele 7 milioane de oameni care mor anual ca urmare a poluării aerului, 90% provin din ţări cu venituri mici şi mijlocii.

În special în ţările în curs de dezvoltare, poluarea aerului afectează în mod disproporţionat femeile, copiii şi persoanele în vârstă, mai ales în cazul populaţiei cu venituri mici, deoarece aceştia sunt adesea expuşi la niveluri ridicate de poluare a aerului înconjurător şi la poluarea aerului din interior provenit de la gătit şi încălzire cu combustibil pe bază de lemn şi kerosen. Poluarea aerului are, de asemenea, un impact negativ asupra ecosistemelor.

Poluarea aerului poate fi prevenită, dar pentru aceasta este nevoie ca toată lumea să se implice - de la persoane fizice la companii private şi până la guverne, notează, de asemenea, site-ul https://www.unep.org.

Poluarea aerului este o problemă globală cu impact de anvergură din cauza transportului pe distanţe mari a poluanţilor atmosferici. În absenţa unei intervenţii, numărul deceselor premature cauzate de poluarea aerului înconjurător se estimează că va creşte cu peste 50% până în 2050.

Poluanţii climatici de scurtă durată (SLCPs) se numără printre poluanţii cei mai legaţi atât de efectele asupra sănătăţii, cât şi de încălzirea pe termen scurt a planetei. Aceştia persistă în atmosferă de la doar câteva zile până la câteva decenii, deci reducerea lor poate avea beneficii aproape imediate pentru sănătate şi climă pentru cei care locuiesc în locuri în care nivelurile scad. Unii poluanţi atmosferici, precum carbonul negru, metanul şi ozonul de la nivelul solului sunt, de asemenea, poluanţi climatici de scurtă durată şi sunt responsabili pentru o parte semnificativă a deceselor legate de poluarea aerului, precum şi pentru impactul asupra culturilor şi, deci, asupra securităţii alimentare.

Mici particule invizibile de poluanţi pătrund adânc în plămânii noştri, în fluxul sanguin, în corpurile noastre. Aceşti poluanţi sunt responsabili pentru aproximativ o treime dintre decesele provocate de accidente vasculare cerebrale, boli respiratorii cronice şi cancer pulmonar, precum şi pentru un sfert dintre decesele provocate de infarct. De asemenea, ozonul de la nivelul solului, produs din interacţiunea multor poluanţi diferiţi în lumina soarelui, reprezintă o cauză a astmului şi a bolilor respiratorii cronice, se arată pe site-ul https://www.un.org/.

În documentul final al Conferinţei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă, intitulat "Viitorul pe care îl dorim", ţările s-au angajat să promoveze politici de dezvoltare durabilă care susţin o calitate bună a aerului în contextul dezvoltării urbane durabile şi a aşezărilor umane. De asemenea, Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă recunoaşte că reducerea poluării aerului este importantă pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda)