La 18 septembrie 1947, Teatrul Municipal din Bucureşti (din 1963, Teatrul "Bulandra") a fost inaugurat cu piesa "Insula" de Mihail Sebastian, o piesă de teatru în două acte rămasă neterminată. Regia a fost semnată de Mircea Şeptilici, care a realizat şi scenografia (decor şi costume). Din distribuţie au făcut parte actorii Jules Cazaban, care l-a interpretat pe Manuel, Beate Fredanov - Nadia, foarte tânărul, pe atunci, Ion Lucian - Boby. Personajul Lopez, absent în cele două acte ale piesei scrise de Mihail Sebastian, apare în continuarea realizată tot de Mircea Şeptilici, rolul fiindu-i încredinţat lui Nicolae Sireteanu, potrivit http://old.cimec.ro/.

Piesa de teatru este un fel de joc între aparenţă şi esenţă, oferit de cele trei personaje, Manuel, Boby şi Nadia, care nu sunt altceva decât trei feţe ale creatorului. Ajunşi într-o situaţie limită, pe lângă faptul că cei trei sunt foarte săraci, nu au bani pentru mâncare şi chirie, nu au nici posibilitatea de a munci, fiind priviţi cu suspiciune. Se crede că toate acele lucruri, pe care le-au vândut, ar fi furate sau că nu sunt cei ce pretind a fi în actele ce le au asupra lor. În această dramă, fiecare dintre ei vine să împlinească, prin existenţa sa, un gând al lui Mihail Sebastian: "Ce greu e să comunici cu oamenii, circulă tot felul de imagini şi de idei despre tine însuţi. Nu ştii de unde vin, cum au luat naştere, pe ce se sprijină. Nici măcar nu le cunoşti şi între timp, viaţa ta adevărată e ca o insulă", conform https://www.goodreads.com/.

Foto: www.teatru.tvr.ro

***
Dramaturgul, prozatorul, gazetarul şi eseistul Mihail Sebastian, pe numele său real Iosef M. Hechter, s-a născut la 18 octombrie 1907, la Brăila, notează "Dicţionarul scriitorilor români" (Ed. Albatros, 2002). A urmat Liceul "N. Bălcescu" în oraşul natal. În 1926, şi-a susţinut bacalaureatul, teza sa fiind în mod deosebit apreciată de preşedintele Comisiei, Nae Ionescu. A absolvit, în 1929, Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

A debutat cu versuri, în 1926, în revista "Lumea" din Iaşi, sub pseudonimul Eraclie Pralea. Apoi, şi-a făcut debutul în publicistică, începând lunga colaborare la ziarul "Cuvântul", unde a fost şi redactor (1927-1934). În 1934 a publicat romanul-jurnal ''De două mii de ani'' prefaţat de Nae Ionescu, care a declanşat atacuri furibunde din partea întregii prese, cărora autorul le-a răspuns în romanul "Cum am devenit huligan" (1935).

Au urmat romanele: "Oraşul cu salcâmi" (1935, premiat de Societatea Scriitorilor Români) şi "Accidentul" (1940), cel mai bine constituit din punct de vedere arhitectonic, fiind axat, ca şi întregul său teatru, pe drama singurătăţii. S-a impus în viaţa literară ca dramaturg cu piesele de teatru: "Jocul de-a vacanţa", pusă în scenă la Teatrul Comedia în 1938, în regia lui Sică Alexandrescu; "Steaua fără nume", publicată sub pseudonimul Victor Mincu şi prezentată pe scena Teatrului Alhambra, în martie 1944; "Ultima oră" (1944, premiera a avut loc la 25 ianuarie 1946, la Teatrul Naţional din Bucureşti) şi "Insula" (1947).

Din 1940, i s-a interzis să mai profeseze ca jurnalist şi i s-a retras şi licenţa de avocat pledant. În perioada războiului nu a avut drept de semnătură. La începutul anului 1945, a fost numit consilier la Ministerul Afacerilor Externe şi i s-a încredinţat un curs la Universitatea Liberă Democratică, ce urma să se înfiinţeze în acelaşi an, potrivit https://humanitas.ro/. Însă, tânărul scriitor îşi pierde viaţa, la 29 mai 1945, ucis de un camion pe stradă, potrivit lucrării "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007).

Alte opere publicate după moartea sa: "Teatru" (1946), "Ultima oră" (1956), "Opere alese" (I, 1956), "Opere alese" (I-II, 1962), "Jocul de-a vacanţa. Steaua fără nume. Ultima oră" (1965), "Întâlniri cu teatrul" (1969), "Eseuri. Cronici. Memorial" (1972), "Opere" (I, 1994), "Jurnal" (1996), "Jurnal de epocă" (2002).

***
Teatrul Municipal din Bucureşti s-a conturat, ca şi colectivul său, în jurul personalităţii artistice a marii actriţe Lucia Sturdza Bulandra, care din 1941 a jucat pe scena acestui teatru şi a cărui directoare i-a fost, din 1947 până la sfârşitul vieţii. Din 1963, este cunoscut sub numele Teatrul "Bulandra", director artistic fiind Liviu Ciulei. Sub conducerea sa (până în 1974, când a fost înlăturat de cenzura comunistă, după interzicerea spectacolului ''Revizorul'', montat de Lucian Pintilie, notează www.bulandra.ro.) s-au realizat numeroase producţii remarcabile, Liviu Ciulei fiind interesat în montări atât din autori clasici cât şi din moderni. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra a devenit cea mai importantă instituţie teatrală a vremii, reunind mari regizori de teatru ca David Esrig, Lucian Pintilie şi Radu Penciulescu.

Clody Bertola, Octavian Cotescu, Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Irina Petrescu, Rodica Tapalagă, Virgil Ogăşanu, Gina Patrichi, Toma Caragiu, Ion Caramitru, Florian Pittiş, Marian Râlea, Maia Morgenstern, Tamara Buciuceanu, Horaţiu Mălăele, Oana Pellea, Răzvan Vasilescu, Mircea Diaconu sunt doar câţiva dintre marii actori care au jucat pe scena acestui teatru, în spectacole extraordinare regizate de Alexandru Tocilescu, Liviu Ciulei, Cătălina Buzoianu, Valeriu Moisescu, Dragoş Galgoţiu, Andrei Şerban ş.a.

În 1991, Teatrul Bulandra a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Teatrelor din Europa (UTE) - cel mai important for teatral continental (fondat de Giorgio Strehler, în martie 1990). În cei 75 de ani de activitate, Teatrul Bulandra a fost invitat să participe la festivaluri şi a avut numeroase turnee atât în ţară cât şi în străinătate - în Italia, Spania, Columbia, Israel, Rusia, Ungaria, Mexic, Portugalia sau Franţa. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)