La 8 septembrie 2022 este marcată Ziua petrolistului.

Este organizată sub patronajul Sfintei Maria, protectoare a petroliştilor - întreg personalul din industria petrolului, a celor care lucrează în activităţi de foraj, de extracţie, şi în prelucrarea şi cercetarea petrolului.

Această zi este aniversată din anul 1990 din iniţiativa Federaţiei Sindicatelor Libere şi Independente Petrom.

Exploatarea petrolului în România a cunoscut o istorie îndelungată, primele atestări ale industriei datând din secolul al doilea, potrivit Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră, www.ropepca.ro.

În 1856, la Ploieşti, a fost pusă în funcţiune prima rafinărie la nivel mondial - Rafinăria Mehedinţeanu. Municipiul Ploieşti reuneşte cele mai importante rafinării din ţară, precum şi instalaţii de prelucrare a materialelor chimice şi plastice. Rafinăria Petrobrazi SA este cea mai mare unitate de producţie şi distribuţie a ţiţeiului din România. Regăsim, deopotrivă, rafinăriile Petrotel-Lukoil, Rompetrol Vega Ploieşti şi Steaua Română din Câmpina. Rafinăria Vega Ploieşti este cea mai veche rafinărie funcţională din România (1905). La 18 noiembrie 1905, lucrările de construcţie ale rafinăriei au fost finalizate şi au fost demarate probele tehnologice pentru punerea în funcţiune a instalaţiilor. În anul 1908, inginerul Lazăr Edeleanu a dezvoltat un procedeu experimental care avea să fie brevetat ulterior la nivel naţional, în Statele Unite (1909) şi în Austro-Ungaria (1910), pentru ca ulterior să fie aplicat şi în Franţa (la Rouen). În anii Primului Război Mondial, rafinăria avea o capacitate de 508.166 de tone, potrivit https://cciph.ro/ şi https://www.cjph.ro/.

Bucureştiul a devenit primul oraş din lume iluminat cu petrol lampant, fiind folosite 1.000 de lămpi cu gaz pe străzile capitalei. În ceea ce priveşte iluminatul public, Capitala a fost urmată de Iaşi, în 1858, de Craiova, în 1859, şi de Ploieşti, în 1860. Producţia de 275 de tone de ţiţei a fost obţinută în 18 localităţi din judeţele Prahova, Dâmboviţa, Buzău şi Bacău, ea ajungând la peste 3.000 de tone în 1862, când funcţionau 58 de unităţi dedicate prelucrării ţiţeiului. În 1894, România avea 87 de rafinării, dintre care 45 erau situate în Prahova.

Muzeul Petrolului (interior) din Ploieşti; felinar pentru iluminatul public, 1971.

Foto: (c)  Armand Rosenthal/ Arhiva istorică AGERPRES 

România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină, în anul 1900, potrivit www.fppg.ro.

Dezvoltarea rapidă a industriei petroliere a generat înfiinţarea unor instituţii de profil pentru pregătirea personalului calificat. Astfel, în 1904, a fost fondată, la Câmpina, o şcoală pentru maiştri de foraj şi de rafinărie, iar în anul 1908, au fost deschise, la Ploieşti, atelierele Concordia pentru repararea şi fabricarea de utilaje petroliere.

În 1937, invenţiile şi premierele româneşti ale industriei de prelucrare a petrolului atrăgeau atenţia pe mapamond şi aveau să confirme implementarea lor în istoria exploatărilor petroliere. Una dintre aceste realizări aparţine societăţii "Creditul Minier": în 1934, la Chiţorani (judeţul Prahova), s-a atins adâncimea de 3.300 metri, a doua din lume, după recordul de adâncime de 3.458 de metri înregistrat în California (SUA).

Până în anul 1957 au fost create institute de cercetare şi proiectare pentru prospectarea, forajul, extracţia, transportul şi prelucrarea petrolului şi a gazelor, dar şi a echipamentelor respective, un asftel de demers fiind "Institutul de Petrol şi Gaze", înfiinţat în 1948 la Bucureşti, care şi-a continuat activitatea în Ploieşti.

Muzeul Petrolului (interior) din Ploieşti, 1976.

Foto: (c)  ION DUMITRU/Arhiva istorică AGERPRES 

În 1957, cu prilejul sărbătoririi centenarului industriei petroliere, s-a decis construirea, la Ploieşti, a unui muzeu al petrolului, înfiinţat prin Hotărârea Consiliului de Miniştri, nr. 134 din 16 septembrie 1959, potrivit www.ropepca.ro. La 8 octombrie 1961, a fost inaugurat Muzeul Naţional al Petrolului din Ploieşti, care prezintă documentaţie tehnică de profil, machete, fotografii, utilaje-exponate, unelte şi aparatură folosite în foraj-extracţie şi în industria de prelucrare a petrolului etc. Muzeul face parte din Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, afiliată la Reţeaua Muzeelor Europene şi, alături de alte muzee de profil din Europa, aparţine Reţelei Muzeelor Petroliere Europene. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)