Luna septembrie este marcată în general, din punct de vedere astronomic, de trecerea la anotimpul toamna prin echinocţiul de toamnă ce are loc în acest an pe 23 septembrie în emisfera nordică.

Romanii au rebotezat lunile anului. Împăratul roman Caligula a redenumit a şaptea lună - september - de la cuvântul ''septem'', care înseamnă şapte, deoarece a reprezentat luna a şaptea în calendar roman. Apoi, odată cu introducerea calendarului Gregorian a devenit a noua lună a anului şi are 30 de zile. Ziua este egală cu noaptea, având aproximativ 12 ore fiecare. Septembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi luna decembrie, în fiecare an.

Soarele, la începutul lunii, răsare la ora 6 h 38 m şi apune la ora 19 h 52 m, iar la sfârşitul lunii răsare la ora 7 h 12 m şi apune la ora 18 h 59 m.

Foto: (c) Sorin Lupşa / AGERPRES FOTO

Echinocţiul de toamnă se produce la 23 septembrie la ora 04 şi 04 minute, moment care marchează începutul toamnei în emisfera nordică, iar ziua (partea zilei luminată de Soare) va fi egală cu noaptea. În emisfera sudică are loc echinocţiului de primăvară, marcând sosirea primăverii.

Tot pe 23 septembrie, din punct de vedere astrologic, se face şi trecerea în semnul zodiacal Balanţă.

Luna este un corp astronomic care orbitează planeta Pământ, fiind singurul său satelit natural permanent. Luna efectuează o rotaţie completă în jurul Pământului în raport cu stelele fixe pe o orbită aproape circulară, într-un timp echivalat cu 27,3 zile. Aceasta perioadă se numeşte perioada siderală.

Întrucât Pământul se deplasează şi el în acelaşi timp pe orbita sa în jurul Soarelui, durează puţin mai mult până când Luna ajunge în aceeaşi fază în raport cu Pământul, adică aproximativ 29 de zile şi jumătate, această perioadă numindu-se perioada sinodică sau lunaţie. Din cauza unghiului sub care vedem regiunea selenară iluminată de Soare, vedem cum Luna prezintă diferite faze (faze însemnând procente diferite de iluminare a discului Lunii). Se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii pentru luna septembrie 2022: la 3 septembrie - Luna la Primul Pătrar la 21 h 08 m; la 10 septembrie - Lună Plină (din această zi Luna începe să descrească) la 12 h 59 m; la 18 septembrie - Luna la Ultimul Pătrar la 00 h 52 m; la 26 septembrie - Luna Nouă (din această zi Luna începe să crească) la 00 h 55 m, potrivit site-ului www.astro-urseanu.ro.


Echinocţiul de toamnă
În 2022, acest fenomen astronomic are loc la 23 septembrie: 04 h 04 m (timp legal românesc). Reprezintă momentul în care Soarele în mişcarea sa aparentă anuală trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.

Echinocţiul de toamnă are loc când Soarele traversează Ecuatorul din emisfera nordică în cea sudică. În emisfera nordică, echinocţiul de toamnă are loc în momentul în care longitudinea aparentă a Soarelui este de 180 grade. În această zi, în emisfera australă începe primăvara.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeaşi dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost alcătuit calendarul gregorian (1582), echinocţiul de toamnă s-a produs la 21, 22, 23 sau 24 septembrie, mai des însă la 22 sau 23 septembrie.

După producerea acestui fenomen astronomic, orele iluminate de Soare vor începe să scadă, până la solstiţiul de iarnă, de la 21 decembrie.

Cele două puncte de pe ecliptică în care se află Soarele în momentul echinocţiului se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Cuvântul "echinocţiu" derivă din cuvântul francez "équinoxe", care, la rândul lui provine din latinescul "aequinoctium", format din "aequus" - "egal" şi "nox", "noctis" - "noapte".

În tradiţia noastră populară, luna septembrie se numeşte Răpciune.

La 1 septembrie, începe anul nou bisericesc. Potrivit tradiţiei populare, după cum va fi timpul în această zi aşa va fi anul viitor: dacă plouă dimineaţa, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun, dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunţă toamnă lungă. Se crede că stadiul viermelui din gogoaşa de stejar prezice dacă anul va fi sec sau mănos.

Între sărbătorile calendarului creştin ortodox, cele mai importante pentru această lună din an sunt: Naşterea Maicii Domnului la 8 septembrie şi Înălţarea Sfintei Cruci la 14 septembrie.

La 8 septembrie, sărbătoarea Naşterea Maicii Domnului (Sfânta Maria Mică) marchează sfârşitul verii şi începutul toamnei, vremea se răceşte, începe migraţia păsărilor (se duc rândunelele). O vorbă populară spune că acum se schimbă pălăria cu căciula.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO 

În ziua de 14 septembrie, de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, cunoscută şi ca Ziua Crucii, Cârstovul viilor, Ziua Şarpelui, Moşii, se ţine post şi nu se mănâncă alimente cu cruce (usturoi, nucă, peşte, prună) sau cap (varză), potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' (2000). Se fac pomeni: ulcele noi cu apă sau miere, lumânare şi colac, la casele cu copii sau la cei săraci. E ultima zi pentru culegerea plantelor de leac. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)