Purtătorul de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Juri Laas, a anunţat, cu privire la cel mai recent scandal de spionaj din blocul paneuropean, că legislativul comunitar va coopera cu autorităţile Greciei pentru a investiga spionarea "intolerabilă şi impardonabilă" de către serviciile statului a unui europarlamentar grec. Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat pentru Bulgaria în valoare de 218 milioane de euro (426 milioane BGN), ca parte a Cadrului temporar de criză privind ajutorul de stat. Marea Britanie a lansat un recurs împotriva excluderii sale din programele europene de cercetare ştiinţifică, prima de acest gen de la ieşirea ţării din UE. Eurostat a publicat date cu privire la emisiile cu efect de seră în prima parte a anului 2022, precum şi cifre cu privire la ponderea autoturismelor noi şi vechi în ţările Uniunii, în ultimii ani. Acestea reprezintă o parte dintre evenimentele de pe agenda instituţiilor europene din intervalul 15-19 august 2022.

Parlamentul European
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

* Parlamentul European va coopera cu autorităţile Greciei pentru a investiga spionarea "intolerabilă şi impardonabilă" de către serviciile statului a unui europarlamentar grec, a anunţat, la 17 august, purtătorul de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Juri Laas, cu privire la cel mai recent scandal de spionaj din blocul paneuropean, potrivit relatării Reuters din aceeaşi zi. Preşedintele Greciei a cerut o investigaţie asupra interceptării de către serviciile de informaţii ale Greciei a lui Nikos Androulakis, liderul partidului socialist grec PASOK şi membru al Parlamentului European. "Supravegherea ilegală a comunicaţiilor" membrilor Parlamentului European este "intolerabilă şi impardonabilă", a spus Juri Laas, purtătorul de cuvânt al preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola. "Astfel de încălcări ale principiilor şi valorilor care formează fundamentul sistemului nostru democratic nu pot fi tolerate, indiferent în ce stat membru apar ele", a subliniat Laas.

Comisia Europeană
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

* La 16 august, Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat pentru Bulgaria în valoare de 218 milioane de euro (426 milioane BGN), pentru a sprijini anumiţi producători agricoli în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar de criză privind ajutorul de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat la 20 iulie 2022, în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ("TFUE"), recunoscând că economia UE se confruntă cu o perturbare gravă, scrie https://ec.europa.eu/.

Brexit
 

Foto: (c) ANDY RAIN / EPA

* Marea Britanie a lansat un recurs împotriva excluderii sale din programele europene de cercetare ştiinţifică, folosind o prevedere a acordului post-Brexit, au declarat, la 17 august, surse citate de AFP. Este vorba despre prima acţiune de acest fel lansată împotriva blocului european după ieşirea Marii Britanii din UE. Guvernul britanic a declarat, la 16 august, că a activat o prevedere "inclusă în acordul comercial şi de cooperare între Marea Britanie şi UE pentru a soluţiona dezacordurile" dintre ele. Marea Britanie a menţionat că a negociat în 2020 accesul la "Horizon Europe", programul de cercetare şi inovare al Uniunii Europene, însă că blocul european "refuză în continuare să finalizeze" includerea sa în acest program.

Eurostat
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

* În primul trimestru al anului 2022, emisiile de gaze cu efect de seră din economia UE au totalizat 1.029 de milioane de tone de echivalent CO2, o creştere de 7% şi 6% faţă de acelaşi trimestru din 2020, respectiv 2021, dar încă sub nivelurile înregistrate în perioada de dinainte de COVID-19, când economia UE a emis 1.035 de milioane de tone de CO2 (în primul trimestru al anului 2019), potrivit datelor publicate de Eurostat, la 16 august.
În primul trimestru al anului 2022, sectoarele economice responsabile pentru cele mai multe emisii de gaze cu efect de seră au fost gospodăriile individuale (24%), energie electrică, furnizarea de gaze (21%) şi producţia (20%), urmate de agricultură (12%) şi transport şi depozitare (10%). Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în toate sectoarele comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2021, cu excepţia gospodăriilor care s-au menţinut la acelaşi nivel (245 milioane tone echivalent de CO2). Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în transport şi depozitare (+21%), minerit (+15%) şi construcţii (+11%).

* Potrivit unui comunicat al Eurostat din 19 august 2022, la sfârşitul anului 2020, cea mai mare pondere a autoturismelor noi (2 ani şi mai puţin) în rândul statelor membre ale UE era înmatriculată în Luxemburg (22% din totalul autoturismelor din Luxemburg). Luxemburg a fost urmat de Franţa, Austria, Irlanda, Belgia şi Suedia (toate între 16% şi 17%). Între timp, cele mai mari ponderi de autoturisme cu vechime cuprinsă între 2 şi 5 ani au fost înregistrate în Luxemburg şi Irlanda (ambele 28%) şi în Belgia (24%). Pe de altă parte, cele mai mari procente ale celor mai vechi maşini de pasageri (20 de ani sau mai mult) au fost înmatriculate în Polonia (40%), Estonia (33%) şi Finlanda (28%), mai arată datele Eurostat, publicate pe site-ul https://ec.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Gabriela Badea)